Monthly Archives: Iunie 2013

Capitolul XXV din Raportul OADO pe anul 2012

Monitorizarea instituţiilor statului de către O.A.D.O.

prin Biroul Judeţean Dolj, cu privire la cunoaşterea

şi respectarea drepturilor omului

 

 

          Întreaga activitate a Biroului Judeţean  O.A.D.O. Dolj, în anul 2012,  a fost organizată şi s-a desfăşurat in conformitate cu statutul, cu planurile de acţiune proprii, cât şi în baza dispoziţiilor date de Consiliul Director OADO şi Preşedintele Fondator al Organizaţiei.

         Obiectivul prioritar al Biroului l-a constituit promovarea şi aplicarea drepturilor omului de către instituţiile statului din judeţ, acţionând pentru cunoaşterea acestora de cât mai multe segmente ale populaţiei, accentul punându-l pe drepturile şi libertăţile prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a celor prevăzute în Constituţia României.

        În scopul realizării acestui obiectiv, Biroul Judeţean, independent sau împreună cu conducerea O.A.D.O. Bucureşti, a desfăşurat o serie de acţiuni prin care s-a făcut cunoscut şi recunoscut la nivel judeţean,  astfel :

–          a primit şi a soluţionat, în măsura posibilităţilor, cererile şi sesizările primite de la cetăţeni;

–          a continuat colaborarea cu instituţiile publice cu care are întocmite protocoale de    parteneriat şi a extins această acţiune şi la nivelul judeţelor Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt, unele documente fiind în curs de semnare, urmărindu-se în  principal fiind evoluţia Biroului Judeţean ca filială şi cuprinderea în responsabilitatea sa a regiunii sud-vest;

–          sprijinirea Asociaţilor cadrelor militare şi de jandarmi din zonă;

–          pregătirea şi desfăşurarea, precum şi tipărirea lucrărilor mesei rotunde cu tema „Prevederi legislative interne şi internaţionale privind drepturile omului”, în colaborare cu Facultatea de Drept şi Administraţie Publică „Spiru Haret” Craiova;

–          a organizat şi desfaşurat simpozionul cu tema „Ordinea publică şi siguranţa  cetăţeanului, componentă  a securităţii naţionale”, în colaborare cu Facultatea de Drept şi Administraţie Publică „Spiru Haret” şi cu unităţile de jandarmi din Craiova;

–          monitorizarea şi evaluarea activităţilor instituţiilor publice locale privind promovarea şi respectarea drepturilor omului;

–          organizarea unor acţiuni umanitarea de mică amploare;

–          desfăşurarea acţiunii de obţinere a  sponsorizării cu 2% a organizaţiei ;

–          întocmirea lucrărilor de birou, a documentelor financiar-contabile.

În urma activităţii de informare–evaluare, cât şi a contactului cu cetăţenii, s-au desprins o serie de concluzii după cum urmează:

 

                          A. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 

a)      Instituţia Prefectului

      Pentru instituţia prefectului anul 2012 a constituit perioada de creştere a preocupărilor pe linia promovării şi aplicării drepturilor omului, numărul activităţilor în această direcţie fiind amplificate atât prin varietate, cât şi prin calitatea lor, ceea ce a condus la reducerea semnificativă a încălcării unor drepturi ale cetăţenilor şi la eliminarea  a celor grave.

      Remarcăm faptul că  instituţia prefectului, prin structurile subordonate, a urmărit să acţioneze operativ şi eficient pentru:

–          combaterea şi prevenirea violenţei domestice;

–          desfăşurarea acţiunilor având la baza principiul egalităţii de şanse;

–          promovarea şi protejarea drepturilor femeilor şi copiilor;

–          identificarea şi plasarea în scopul protecţiei a peste 200 de copii şi minori aflaţi în situaţii de risc;

–          protecţia şi consilierea victimelor infracţiunilor precum şi reintegrarea infractorilor;

–          desfăşurarea de activităţi antiinfracţionale cu tinerii şi copiii instituţionalizaţi;

–          sporirea preocupărilor pentru protecţia drepturilor minorităţilor, integrarea minorităţii rrome, toleranţa şi nediscriminarea, etc;

      –    respectarea dreptului la petiţionare.

           În scopul realizării acestor obiective, s-au intocmit şi s-au derulat un număr impresionant de protocoale de colaborare şi parteneriat, s-au accesat proiecte şi programe interne şi internaţionale, s-au iniţiat acţiuni publice care au avut rolul de a concentra  activitatea tuturor instituţiilor publice şi a organizaţiilor şi asociaţiilor societăţii civile, toate având ca rezultat promovarea, cunoaşterea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

b)     Consiliul Judeţean                                

            Problematica drepturilor omului a constituit şi pentru Consiliul Judetean Dolj o preocupare constantă,neînregistrându-se oficial  incălcări ale acestora ,activitatea fiind orientată cu prioritate în direcţia respectării drepturilor cetăţenilor ,ale copilului sau persoanelor cu handicap ,solicitările acestora fiind soluţionate cu celeritate.

            O preocupare importantă a constituit-o şi aceea a parteneriatelor interne si internationale cu diverse organizaţii şi asociaţii, care au avut ca obiect domeniul asistenţei sociale, unde se ridică şi cele mai multe probleme.

            Apreciem, totuşi , că la nivelul Consiliului Judetean se impune o mai riguroasă dorinţă de colaborare cu organizaţiile societăţii civile pe linia apărării drepturilor omului si pentru a obţine sprijinul acestora.

c)      Primăriile municipale şi orăşeneşti

          Primăriile municipale şi orăşenesti au acţionat în aceeaşi direcţie ca şi instituţiile mai sus menţionate, reuşind ca în anul 2012 să dovedească o mai mare apropiere de problemele cetăţenilor, militând pentru rezolvarea celor cu incidenţă asupra vieţii acestora.

           Nu s-au înregistrat încălcări grave ale drepturilor omului, doar mici probleme care ne-au fost sesezate pe linia Legii 18.

           Organizaţia a ţinut legătura cu primăriile, cărora li s-a pus la dispoziţie materiale pentru promovarea drepturilor omului.

            Cu ocazia campaniilor electorale,  s-a urmărit respectarea legii în aşa fel încât  să nu se producă încălcări grave ale dreptului la vot al cetăţenilor.        

           Instituţiile deconcentrate

a)      Direcţia judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

           In anul 2012 , Direcţia a acţionat pentru :

–          prevenirea şi combaterea violenţei domestice;

–          protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pe principiul egalităţii de şanse;

–          asistenţa şi protecţia victimelor traficului de persoane, cu accent pe incluziunea socială

şi reintegrarea acestora oferind consiliere specifică;

–          respectarea drepturilor femeii, acordând atenţie soorită viitoarelor mame predispuse abandonării copilului;

–          asigurarea asistenţei sociale şi protecţiei copilului, acţionând în vederea prevenirii şi soluţionarea situaţiilor de risc în care s-ar afla copiii;

–          aplicarea măsurilor de protecţie socială dispuse in 208 cazuri;

–          cosiliere psihologică pentru victimele unor infracţiuni precum şi protectia acestora;

–          asistenţa acordată persoanelor vârstnice aflate in dificultăţi;

–          încheierea de parteneriate cu organizaţii negurnamentale pentru asigurarea colaborării pe diverse domenii de competenţe .

b)Casa de Asigurări  de Sănătate Dolj a acţionat în condiţiile unor timpuri   vitrege generate de criza economico-finaciară, având ca preocupare principală asigurarea serviciilor medicale şi a plăţilor la furnizorii cu care au relaţii comerciale şi   rezolvarea petitiilor  si sesizărilor primite.

      c) Direcţia de SănătatePublică

–     şi-a orientat activitatea pentru îmbunatăţirea prezenţei sale în acţiunile şi programele de sănătate având ca destinaţii femeile gravide şi cele de vârstă fertilă, copiii, persoanele cu handicap c olectivităţile de minoritate rromă, etc.

       În acest sens se remarcă multitudinea de protocoale şi parteneriate încheiate cu diverse

instituţii ale statului, cât şi cu asociaţii, organizaţii şi fundaţii care au ca obiect sănătatea populaţiei.

d)Casa Judeţeană dePensii  a acţionat pentru aplicarea unitară a legii pensiilor şi pentru asigurarea asistenţei sociale şi combaterea sărăcieie, îmbunatăţindu-şi activitatea pe linia asigurărilor pentru accidente şi boli profesionale.

e)Inspectoratul Şcolar Judeţean

       În anul 2012 Inspectoratul Şcolar Judeţean,  a desfăşurat o activitate intensă privind educaţia elevilor, organizând, în afara programei şcolare, o serie de acţiuni, cum ar fi:

–          încheierea de protocoale şi parteneriate cu diferite instituţii publice şi oganizaţii neguvernamentale;

–          desfăşurarea sau participarea la simpozioane, mese rotunde, etc.;

–          iniţierea unor acţiuni comune cu jandarmeria si poliţia, în scopul prevenirii sau combaterii violenţei în şcoli ;

–          distribuirea de materiale editate pentru promovarea  drepturilor omului;

–          desfăşurarea  unor proiecte locale pentru prevenirea faptelor care constituie riscuri, pentru educaţia elevilor, prevenirea consumului de droguri, tutun şi  alcool, combaterea altor vicii care pot crea stări conflictuale.

       Remarcăm participarea cadrelor didactice la masa rotundă organizată de Biroul judeţean al O.A.D.O. Dolj, cu tema  „Prevederi legislative interne şi internaţionale privind drepturile omului”, precum şi la simpozionul cu tema „Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului – componentă a securităţii naţionale”.

 

B.  INSTANŢELE DE JUDECATĂ ŞI PARCHETELE DE PE LÂNGĂ  ACESTEA

Apreciem că instanţele  şi parchetele cu sediul in judeţul Dolj şi-au îndeplinit atributiile privind respectarea drepturilor omului ,deşi activitatea acestora s-a desfaşurat în condiţii de presiune mediatică şi de altă natură ,care ar fi putut influenţa corectitudinea soluţiilor .

      Aceasta a fost posibilă datorită preocupării magistratilor pentru perfecţionarea  propriei pregătiri profesionale, în mod deosebit pentru cunoaşterea şi implementarea  legislaţiei europene şi a celei interne, în consonanţă cu legislatia privind drepturile omului. În acest sens, facem referire la campania lansată de  Curtea de Apel Craiova in anul 2012, o campanie de conştientizare şi comunicare  centrată pe cetăţeni, intitulată “Pentru Justiţiabili “.  Aceasta îşi propune promovarea informaţiilor legate de CEDO intr-o maniera usor de găsit şi de înteles, sens în care s-au pus la dispoziţia cetăţenilor pliante cu un ”Indrumar de ( in)admisibilitate în CEDO”. De asemenea, s-a dovedit preocupare şi pentru promovarea unor acţiuni de cunoaştere de către populaţie a drepturilor fundamentale, solicitându-se prezenţa la sesiuni ştiinţifice, transmiterea de ghiduri diverse pe suport electronic. cât şi prin activitate de mediere si probaţiune.

      Aşteptăm o mai  fermă implicare a magistraţilor privind activitatea de îmbunătăţire a legislaţiei şi implementarea cu mai mult curaj a pedepselor complementare celei privative de libertate, pentru anumite infracţiuni, care pot avea drept consecinţe reducerea cheltuielilor, creşterea efectului educativ al pedepsei, utilizând pe scară mai largă medierea şi probaţiunea, folosirea cu mai mare încredere a rolului comuniţăţii pentru integrarea făptuitorilor, etc.

 

C .UNITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR

      În zona Olteniei funcţioneaza un număr de cinci penitenciare din care unul de   maximă siguranţă şi unul pentru minori şi tineri.

      În anul 2012 ,Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – organizaţie de interes national şi de utilitate publică – a desfăşurat activităţi de informare şi evaluare a acestora, urmărind :

       –  modul în care sunt respectate drepturile omului în condiţiile concrete de executare a pedepselor privative de libertate;

 –  identificarea şi analizarea cazurilor de încălcare a legalităţii precum şi a problemelor ridicate de persoanele private de libertate privind respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul drepturilor omului;

–   semnalarea unor probleme legate de viaţa şi activitatea cadrelor;

      –  asigurarea condiţiilor logistice necesare desfăşurării activităţilor în penitrenciare;

           –  aplicarea unor teste sociologice agenţilor de pază şi ofiţerilor din unităţile vizate.

          Pentru realizarea acestora s-au organizat şi desfăşurat urmatoarele:

–          vizitarea  secţiilor, pavilioanelor administrative, condiţiilor de cazare şi hrănire a persoanelor private de libertate, a spaţiilor pentru vizite, a punctelor medicale din incintă,a  locurilor de plimbare şi pentru activităţi educative şi de consiliere din toate penitenciarele;

–          s-au urmărit gradul de aglomerare şi modul de respectare a prevederilor legale;

–        verificarea spaţiilor pentru tranzit şi a celor pentru arestaţii preventiv: modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor interne (servitul mesei, igiena personală, primirea vizitelor, a pachetelor etc.);

–          verificarea modului de asigurare a asistenţei medicale;

–          verificarea modului  de organizare a activităţii deţinuţilor în punctele de lucru;

–          organizarea şi desfăşurarea  unor discuţii cu cadrele  cu scopul  promovării drepturilor

omului;

–        încheierea unor protocoale de parteneriat cu Penitenciarul Târgu Jiu şi Penitenciarul Drobeta Turnu- Severin (inclusiv secţia Vânjuleţu).

           Apreciem că problematica drepturilor omului reprezinta o preocupare importantă  a conducerilor penitenciarelor, atât în ce priveşte promovarea, cât şi respectarea  acestora la nivelul personalului  unităţii, dar şi la nivelul persoanelor private de libertate.

            Din discuţiile purtate se constată că la nivelul tuturor penitenciarelor există un climat de muncă ce permite îndeplinirea atribuţiilor, îndeosebi în sensul respectării drepturilor omului în condiţiile specifice de detenţie .

             În ultima parte a  anului s-au pus la dispoziţie  fondurile necesare pentru asigurarea drepturilor la cadre, dar si a obligaţiilor de plată ale instituţiilor  către furnizori.

             Se constata o preocupare constantă a conducerilor penitenciarelor ca, în condiţii de criză, să rezolve, în limitele bugetelor primite, dar şi prin autofinanţare, problemele logistice cu care se confruntă.

             Conducerile penitenciarelor au dovedit exigenţă faţă de personalul propriu care a comis abateri disciplinare, dar şi faţă de persoanele private de libertate care au săvârşit încălcari ale Regulamentului de Ordine Interioară, cele mai multe sancţiuni fiind aplicate pentru introducere şi deţinerea de telefoane mobile sau cartele telefonice, precum şi a altor obiecte interzise.

              Este de remarcat că au scăzut mult sancţiunile pentru violenţe sau agresiuni fizice sau

verbale.

             În  rândul personalului sancţiunile sunt limitate ca număr şi nu pentru încălcări ale drepturilor omului .

             Din analiza datelor şi constatărilor făcute precum şi din discuţile cu personalul, rezultă ca necesar luarea în discuţie, spre găsirea unor soluţii fiabile, a următoarelor propuneri:

–        studirea impactului ce l-ar putea avea ridicarea interdicţiei persoanelor private de libertate de a deţine telefoane mobile în condiţii stabilite prin regulament ;

–        studierea şi înaintarea de propuneri pentru eliminarea supraaglomerării penitenciarelor

şi a reducerii cheltuielilor într-un an de criză, prin graţierea unor fapte (cuantumuri de pedepse), având în vedere că o acţiune de acest fel a avut loc cu mult timp în urmă;

–        în cazul reducerii impactului negativ pe care îl au pedepsele privative de libertate asupra omului şi a drepturilor sale, este imperios necesar să se acţioneze pentru aplicarea pe scară mai largă şi cu mai mare încredere a instituţiei medierii şi probaţiunii, cheltuielile urmând a fi utilizate pentru o educaţie reală, sistemul penitenciar oferind prea puţin din punct de vedere al eficienţei asupra comportamentului celor eliberaţi;

–        efectuarea unui studiu privind persoanele private de libertate cu afecţiuni neuropsihice, al căror loc nu este în peniteciar, prezentând un pericol iminent pentru celelalte persoane şi pentru ordinea interioară;

 –   este necesară revizuirea şi modificarea Legii privind executarea pedepselor, în mod deosebit cu privire la regimul de executare a pedepselor, dar şi privitor la liberarea condiţionată, situaţie în care, prin diferite interpretări sau prevederi neclare ale legii, celor în cauza li se încalcă unele drepturi, altele decât cele imputabile faptei;

 –   astfel, există păreri conform cărora ar trebui să fie modificată legea privind liberarea condiţionată în sensul ca hotărârea să fie luată de judecătorul delegat din penitenciar la propunerea comisiei , el cunoscând cel mai bine comportamentul celui în cauză.

 –   din practica judiciară existentă ,unele persoane private de libertate, care îndeplinesc condiţiile de liberare condiţionată, pierd zile câştigate conform legii, din cauza procedurii, care este declanşată la data împlinirii condiţiilor şi nu cu un timp rezonabil înainte,  care să ofere posibilitatea eliberării în momentul îndeplinirii termenului (fracţiei), fapt ce constituie o încălcare a drepturilor obţinute;

–        realizarea în sistemul penitenicar a unor condiţii în care să se respecte suprafaţa legală de cazare, pentru a se evita iniţierea unor procese în consecinţă la C.E.D.O., care ar provoca cheltuieli mari şi inutile statului român;

–        legiferarea unor măsuri şi pedepse alternative prioritare celor privative de libertate, atât pentru persoanele care au savârşit unele tipuri de infracţiuni fără pericol sau primare, cât şi pentru persoanele private de libertate care prin hotărârea comisiilor peniteniare, pot primi, în cadrul regimului deschis , dreptul de a desfăşura activităţi în comunitate fără pază;

–        cabinetele medicale să-şi asume activitatea de verificare a respectării regulilor de igienă sanitară umană de grup, pentru a evita eventuale epidemii, dar şi condiţiile de cazare uneori insuportabile datorită supraaglomerării şi mirosurilor degajată de uscarea obiectelor personale şi de consumul de alimente în camere de deţinere şi nu în încăperi special destinate (datorate şi lipsei de spaţiu).

–        introducerea în programele de pregătire a unor cursuri de psihopedagogie la nivelul tuturor agenţiilor care intră în contact direct cu persoanele private de libertate, în scopul de a completa contribuţia lor la educaţia şi formarea acestora pentru ulterioara lor redare în comunitate.

–        se impune mai mult curaj în aplicarea sistemului de recompense şi privind diversitatea acestora, accentuând pe acele recompense care au rol educativ privind integrarea în comunitate;

–       înaintarea demersurilor necesare pentru preluarea spaţiilor fostei şcoli de subofiţeri de jandarmi Bumbeşti-Jiu, care poate asigura creşterea numărului de locuri de cazare pentru deţinuţi la penitenciarul Târgu-Jiu.

             Apreciem că în toate penitenicarele s-au înregistrat progrese însemnate  pe linia restepctării drepturilor omului şi că, atât la nivelul conducerilor, cât şi la nivel  central, există aplecarea necesară pentru asigurarea condiţiilor de muncă tot mai bune pentru cadre, cât şi condiţii corespunzătoare pentru persoanele custodiate,  în perspectiva unui alt an cu probleme financiare restrictive.

             D.UNITĂŢILE ARMATEI

              Problematica promovării, respectării şi apărării drepturilor omului constituie o preocupare importantă în condiţiile în care subunităţi şi unităţi ale armatei participă la misiuni internaţionale, unde dreptul umanitar internaţional impune protejarea populaţiei şi bunurilor aşa cum prevede legislaţia internă şi internaţională.

             Cadrele de conducere se implică în activitaea de respectare a drepturilor fundamentale ale subordonaţilor şi ale celor cu care intră în contact, desfăşurând acţiuni pentru implementarea acestor drepturi, cu efect implicit asupra spiritului de sacrificiu ,la nevoie.

             Apreciem implicarea deosebită în promovarea obiectivelor proprii pentru o bună imagine în rândul populaţiei, raporturile deosebite cu administraţia publică locală având un impact favorabil.

              Participarea unor cadre militare la activităţi precum simpozioane, mese rotunde, precum şi a reprezentanţilor O.A.D.O., la diverse actiuni publice ale unităţilor militare fac posibilă transmiterea preocupărilor interne şi internaţionale în domeniul promovării drepturilor omului.

              În scopul îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu propunem rezolvarea unor probleme cu care se confruntă unităţile militare astfel :

-acordarea indemnizaţiei de comandă şi la maiştrii militari şi subofiţeri care  îndeplinesc, conform statutului, funcţii de conducere (comandanţi pluton, etc);

–        punerea la dispoziţie a  resurselor necesare pentru asigurarea uniformei de oraş la soldaţii gradaţi profesionişti.

–        respectarea dreptului ca membrii familiei cadrelor militare în activitate să beneficieze gratuit de asistenţă medicală  şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a M.A.N. sau în alte reţele, cu decontarea cheltuielilor de către Ministerul Apărării Naţionale;

      –    anularea restricţiilor privind unele achiziţii publice (mobilier , calculatoare, mijloace auto,etc) 

 

          E. UNITĂŢILE M.A.I.

             La nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne din judeţ s-au desfăşurat evaluările anuale, ocazie cu care s-au scos în evidenţă rezultatele  obţinute, evoluţiile pozitive reprezentând regula. S-a apreciat că ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului au costituit una din preocupările de bază ale conducerilor acestor instituţii.

              În cadrul activităţilor de informare şi evaluare desfăşurate de O.A.D.O. în anul 2012, s-a remarcat activitatea de promovare şi apărare a drepturilor personalului propriu, cât şi preocuparea pentru pregătirea cadrelor, în vederea respectării drepturilor omului pe timpul misiunilor pe care le execută.

             În acest sens este de evidenţiat:

–          existenţa Comisiilor pentru Drepturile Omului;

–         încheierea unor protocoale de parteneriat cu toate unităţile de jandarmi şi cu majoritatea Inspectoratelor Judeţene ale Poliţiei, Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciilor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră;

–          creşterea gradului de comunicare cu societatea civilă şi cu mass-media;

–        creşterea gradului de preocupare a întregului personal pentru cunoşterea drepturilor omului, contribuind chiar la desfăşurarea unor acţiuni de promovare a acestora în rândul cetăţenilor;

–        s-au făcut paşi importanţi în prezentarea  preocupărilor acestor instituţii prin exerciţii demonstrative şi prin prezenţa în mass-media, ceea ce a dus la creşterea încrederii populaţiei;

–        se menţin încă probleme privind asistenţa medicală şi, mai ales, asigurarea gratuităţii la medicamente, atât pentru cadrele active, cât şi pentru pensionari şi familiile acestora, utilizându-se frecvent metoda decontului cheltuielilor „când or fi bani” ;

–        sunt probleme în ceea ce priveşte amplasarea şi /sau întreţinerea aresturilor existente la sediile poliţiilor, majoritatea fiind la demisolul clădirilor. Astfel, la IPJ Dolj, unde arestul este utilizat şi ca centru de reţinere zonal, sunt probleme privind existenţa grupurilor sanitare în 11 camere din cele 29 existente, grupurile sanitare comune, creând probleme de ordine interioară;

–        reparaţiile şi igienizarea spaţiilor se fac cu greutate, din cauza lipsei fondurilor.

      În scopul  îmbunătăţirii activităţii în folosul cetăţeanului  în conformitate cu drepturile acestuia, propunem a se analiza spre rezolvare următoarele:

–        descongestionarea lucrătorilor de poliţie din mediul rural, prin revenirea la tradiţia istorică, dar şi la experienţa anilor 2003-2004 de înfiinţare pe scară largă a posturilor de jandarmerie rurală, care va asigura intervenţia directă asupra infractorilor şi protejarea instalaţiilor de înaltă tensiune, a celor de telefonie sau de la calea ferată;

–         revenirea la situaţia anterioară, când patrulele de poliţie şi cele de jandarmi acţionau independent, acoperind în acest fel o suprafaţă mai mare, dar şi cu responsabilităţi clare;

–        acordarea competenţelor de poliţie judiciară şi jandarmerie;

–        modificarea codului rutier, pentru acordarea de competenţe materiale Jandarmeriei Române, aşa cum au fost acordate şi Poliţiei locale, ceea ce va duce la o acoperire mai mare a supravegherii rutiere;

–        integrarea structurilor Gărzii Naţionale de Mediu în structura Jandarmeriei Române, pentru creşterea operativităţii, a autorităţii şi a efecienţei, aşa cum sunt şi în alte state europene;

–        îmbunătăţirea dotării tehnice cu mijloace de protecţie şi intervenţie, atât numeric, cât şi calitativ, la structurile mobile din jandarmerie;

–        se impune, pentru asigurarea unei mai bune asistenţe medicale, eficiente şi operative, pe timpul executării misiunilor, ca unităţile de jandarmi şi cele ale poliţiei de frontieră să aibă structuri proprii (cabinete medicale), care să fie în subordinea nemijlocită a comandanţilor acestora.

     Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului a colaborat foarte bine cu instituţiile aparţinătoare MAI, ceea ce a făcut ca, în principiu, să se înregistreze rezultate pozitive pe această linie.

            În concluzie, apreciem că pe anul 2012 Biroul Judeţean al O.A.D.O.-Dolj şi-a îndeplinit mandatul de structură a organizaţiei de interes naţional şi  de utilitate publică, urmând ca în anul 2013 să se transforme în filială a regiunii Oltenia (Sud-Vest), sporindu-şi contribuţia la promovarea şi apărarea drepturilor omului.

 

–––––-                                            

 

 

 

Anunțuri

Cui ii este frica de Florentin Scaletchi ?

S-A ÎNTÂLNIT DE NENUMĂRATE ORI CU

PROCURORI ŞI JUDECĂTORI.

A ŢINUT PRELEGERI ÎN FAŢA LOR.

Atunci nu era un pericol social !

I-AU TRECUT PRAGUL POLITICIENI

DE PRIM RANG

Atunci nu era inamicul public nr. 1 !

I-AU TRIMIS SCRISORI DE FELICITARE

INSTITUŢII ŞI FUNCŢIONARI INTERNAŢIONALI

DE PRESTIGIU

Atunci nu i se punea la îndoială onorabilitatea !

S-A BĂTUT PENTRU DREPTURILE

A MII ŞI MII DE OAMENI

Atunci nu i se contesta buna-credinţă !

S-A AFLAT ÎN PRIMA CONDUCERE A ROMÂNIEI

POSTDECEMBRISTE

Atunci nu punea în pericol ordinea publică !

 

Cui îi este frică de Scaleţchi ?

Ar avea de suferit statul de drept şi democraţia

dacă el ar fi în libertate ??

 

De ce instanţele nu au ţinut cont de viciile de procedură pe care trei avocaţi de mare prestigiu şi probitate profesională

le-au prezentat cu claritate în toate instanţele ?

Aceasta să fie esenţa statului de drept ?

Aceasta este Justiţia reformată de doamna Macovei ?

 

 

 

 

P R O T E S T

Au trecut patru luni de când, printr-o conspiraţie mişelească, Preşedintele Fondator OADO, prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, a fost rearestat. După o înscenare juridică odioasă şi o cercetare şi condamnare abuzivă, netemeinică şi nelegală, prin care instanţe după instanţe de judecată, sub presiunea vizibilă a DNA, au ignorat atât cererile avocaţilor, cât şi ale OADO, încălcând în mod repetat procedura şi, implicit, drepturile fundamentale ale acestui om care, pentru a doua oară în viaţă, trăieşte drama de a deveni din nou deţinut politic într-un regim aşa-zis democrat, regimul Băsescu, pentru că, prin opiniile lui, ieşirile publice, a deranjat de atâtea şi atâtea ori puterea.

Şi iată-l din nou deţinut politic, după ce regimul comunist şi Dictatorul Ceauşescu l-au condamnat de două ori la moarte, l-au chinuit şi terorizat fizic şi psihic, fiind chiar dus de două ori în faţa plutonului de execuţie, pentru complot în vederea trădării, subminării şi sabotării societăţii socialiste din R.S. România.

OADO, împreună cu Patronatul Român, în numele a celor 1.200.000 de membri cotizanţi şi voluntari,  protestează faţă de condamnarea politică la care a fost supus Preşedintele Fondator OADO şi Vicepreşedintele Patronatului Român, un apărător de notorietate internaţională al drepturilor fundamentale ale omului.

Cere instituţiilor statului român şi forţelor responsabile care şi-au asumat în faţa poporului obligaţia de a face lumină în toate cazurile care au avut la bază o imixtiune a politicului în actul de justiţie, să iasă din starea de tăcere şi lipsă de reacţie, mai ales că, în conformitate cu Rezoluției Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la politicile UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului (2009/2199(INI)), art. 24 care – condamnă climatul de impunitate în privința actelor comise împotriva apărătorilor, care predomină în numeroase țări din lume ( de data asta chiar într-o ţară membră a UE-România ); solicită Consiliului și Comisiei să ridice această problemă în cadrul contactelor bilaterale, îndemnând toate statele să asigure aducerea în fața justiției a făptuitorilor, indiferent de poziția sau funcția lor, prin intermediul unor proceduri disciplinare și penale independente și eficiente, având în vedere întotdeauna posibilitatea de a face recurs în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac, au obligaţia să acţioneze şi să intervină cu maximă celeritate !

OADO nu va precupeţi niciun efort ca, prin mijloace nonviolente, să-şi apere Preşedintele Fondator, prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, apelând la toate forurile naţionale şi internaţionale, pentru a opri suferinţa acestui erou recunoscut al României.

Oricât de mult va dura demersul nostru de luptă, pentru a se face dreptate în cazul unui abuz fără seamăn, având în spate dovezi zdrobitoare ale nevinovăţiei acestui luptător pentru drepturile tuturor oamenilor, un coleg deosebit, un tată de excepţie pentru copiii lui, un prieten adevărat al tuturor celor care i-au fost aproape.

Gândiţi-vă că orice clipă pierdută prin inacţiunea dumneavostră, atrage continuarea unei umilinţe şi a unei suferinţe pricinuite unui om care nu o merită şi căruia România îi este datoare cu respectul ei pentru jertfă adusă pe altarul luptei împotriva dictaturii şi  comunismului.

Faceţi ceva cât mai curând posibil, cu atât mai mult cu cât dispuneţi de toate pârgâile legale internaţionale şi naţionale de a apăra viaţa şi libertatea unui luptător pentru drepturile omului.

 


Capitolul XXIV din Raportul OADO pe anul 2012

       SINTEZA ACTIVITĂŢILOR CONSILIILOR JUDEŢENE

   ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI

 

Potrivit Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, preşedinţii Consiliilor judeţene exercită atribuţii privind buna funcţionare a  aparatului de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome de interes judeţean, asigură relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau servicii publice, precum şi atribuţii privind bugetul propriu fiecărui judeţ.

  Deşi pare că unele activităţi privind protecţia şi promovarea drepturilor omului desfăşurate de Consiliile judeţene se regăsesc şi la alte instituţii judene, cum ar fi Prefecturile, totuşi, pentru realizarea obiectivelor s-a pornit de la necesitatea prioritizării sarcinilor de administrat  şi punerea în prim plan a problemelor de interes general cu care se confruntă comunităţile.

 Domeniile de activitate, conform atribuţiilor ce revin Consiliilor judeţene în baza legislaţiei în vigoare, sunt :

  • Aprobări de strategii, programe, proiecte de dezvoltare regională cu cofinanţare, completări la proiecte deja demarate.
  • Dezvoltarea economico-socială a judeţelor prin: aprobări de buget, rectificări, alocări de sume, virări de credite, finanţarea unor acţiuni social-culturale, sportive şi religioase, aprobări de împrumuturi, aprobări de preţuri medii la produse.
  • Gestionarea patrimoniului public şi privat.
  • Furnizarea de servicii publice, cum ar fi: servicii sociale pentru protecţia copilului, a tineretului,  a persoanelor cu dizabilităţi, a celor fără venituri, servicii în sănătate, cultură, sport, situaţii de urgenţă, drumuri, transport public, precum şi evidenţa persoanelor.
  • Aprobări de documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de investiţii şi întreţinerea drumurilor judeţene.
  • Organizarea internă, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate din cadrul Consiliilor judeţene, a instituţiilor şi serviciilor publice, ale societăţilor comerciale  şi ale regiilor autonome.
  • Activităţi de cooperare, asociere şi parteneriate.

În domeniul respectării principiului egalităţii în drepturi şi a egalităţii de şanse, conform Legii funcţionarului public nr.188/1999, în ceea ce priveşte procedura de recrutare şi selecţie s-au respectat atât principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice, cât şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care îndeplinesc o astfel de funcţie, neexistând contestaţii sau reclamaţii care să vizeze aspect de discriminare ori lezarea egalităţii de şanse.

Managementul resurselor umane permite Consiliilor judeţene folosirea eficientă a angajaţilor pentru a se atinge scopurile organizaţionale şi individuale şi anume: folosirea eficientă a abilităţilor şi deprinderilor forţei de muncă, să asigure instituţia cu angajaţi bine pregătiţi, motivaţi şi loiali. La rândul lor, Consiliile locale s-au străduit să dezvolte şi să menţină o calitate corespunzătoare a mediului de muncă, militând constant pentru respectarea normelor de muncă, de conduită, dar şi de disciplină administrativă.

În majoritatea Consiliilor judeţene s-au implementat şi aplicat noile procedure privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice sau de promovarea în grad a funcţionarilor publici.

Direcţia Juridică este sectorul care, conform atribuţiilor, s-a preocupat de îndeplinirea formelor procedurale în emiterea actelor administrative, asigurând elementele ce se impun unei decizii, prin fundamentare ştiinţifică, caracter realist şi integrare în ansamblul deciziilor administrative, iar prin Serviciul juridic şi contencios s-a asigurat reprezentarea instituţiei în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală a autorităţilor publice, dae şi în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, instituţii publice sau private, asigurând întocmirea şi redactarea acţiunilor în justiţie, de întâmpinări, apeluri, recursuri, concluzii şi note scrise, precum şi exercitarea căilor de atac în vederea soluţionării cauzelor. O altă componentă a Direcţiei juridice, respective, Compartimentul autoritate tutelară, a asigurat reprezentarea instituţiei în materie de protecţia copilului şi asistenţă socială.

Asigurarea resurselor financiare, atât pentru finanţarea activităţii aparatului propriu, cât şi derularea activităţilor economico-financiare ale  instituţiilor şi serviciilor publice din subordone, au constituit preocuparea Direcţiei Economice. Resursele financiare alocate se compun din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din cote defalcate din impozitul pe venit. Aceste resurse au fost  destinate pentru echilibrarea bugetelor locale, susţinerea programelor de dezvoltare locală, precum şi pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală, fiind repartizate şi/sau redistribuite unităţilor administrativ-teritoriale judeţene.

În afara sumelor defalcate, veniturile totale au fost completate cu subvenţii, donaţii şi sponzorizări, iar unele judeţe au beneficiat de alocarea unor sume din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

În ceea ce priveşte cheltuielile efectuate, acestea au fost destinate pentru finanţarea activităţii desfăşurate de aparatul propriu, pentru unităţile de învăţământ,  finanţarea unor unităţi spitaliceşti, instituţii de artă, cultură, religie, sport, asistenţă socială, protecţia mediului, transporturi şi comunicaţii şi pentru capitolul proiectare locuinţe, servicii şi dezvoltare publică.

Prin Direcţia Tehnică, s-a asigurat administrarea şi nodernizarea drumurilor judeţene, fiind întocmite documentaţii tehnico-economice, s-au derulat proceduri de achiziţie publică, urmărindu-se: întreţinerea curentă a drumurilor judeţene, activităţi de plombare a drumurilor, asigurarea scurgerii apelor zonale, lucrări de executare şi decolmatare şanţuriş, indicatoare/marcaje rutiere şi siguranţa circulaţiei, lucrări de reparaţii, pietruire şi asfaltare drumuri, reparaţii capitale la poduri, dar şi verificări de documente depuse pentru licenţe de transport, eliberarea licenţelor de transport, verificări la sesizările operatorilor de transport şi efectuarea de controale periodice în domeniu. 

Există preocupare constantă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi atragerea de fonduri europene pentru a se investi în protejarea mediului înconjurător, prin închiderea depozitelor neecologice şi construirea altora şi achiziţionarea de echipamente de colectare şi transport deşeuri, inclusiv de euro-containere. De asemenea, s-a acţionat pentru dezvoltarea turismului, prin valorificarea şi promovarea potenţialului turistic specific fiecărui judeţ în parte, cu scopul de a oferi locuitorilor din zonă, şi nu numai, mijloace şi posibilităţi de recreere accesibile tuturor.

În ceea ce priveşter sistemului de sănătate publică, ridicarea acestuia laa standarde de competenţă prin eficientizarea serviciilor de sănătate, reabilitarea şi dotarea infrastructurii spitaliceşti, pentru implementarea măsurilor de asistenţă medical, s-a desfpşurat cu destulă dificultate, existând o multitudine de problem generate de lipsa acută de fonduri, dar şi de închiderea unor unităţi spitaliceşti în numele aşa-zisei “reforme din sănătate”, toate acestea în detrimentul şi spre marea nemulţumire a cetăţenilor.

Pentru a limita efectul acestor mari probleme, în unele judeţe s-au derulat programe de asistenţă comunitară în localităţile izolate, în mod special pentru sprijinirea persoanelor cu deficienţe locomotorii, a vârstnicilor şi a celor nevoiaşi.

Totodată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi a strategiei naţionale, la nivel judeţean se realizează măsuri de asistenţă socială, destinate protecţiei familiei şi copilului, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc social, precum şi oricăror persoane aflate într-o situaţie de nevoie socială.

În vederea dezvoltăţii diferitelor ramuri ale agriculturii şi promovarea unei politici agrare comune a U.E., s-a acţionat şi în anul care a trecut pentru aplicarea strategiei de dezvoltare a agriculturii, cu scopul realizării cadrului necesar pentru dezvoltarea eficientă şi planificată a agriculturii. În acest sens, s-a pus accentul pe asigurarea documentaţiilor necesare pentru obţinerea de finanţări, pe înlesnirea procesului de obţinere de fonduri agrare, prioritate acordându-se asociaţiilor profesionale, dar şi pe stimularea inovaţiilor agrare şi creşterea nivelului tehnologiei utilizate, pe modificările legate de reglementările privind funcţionarea gospodăriilor şi valorificarea produselor, concomitent cu dezvoltarea rurală şi a cooperativelor de prelucrare şi valorificare. Pornind de la situaţia actuală în ceea ce priveşte condiţiile şi dotările tehologice, s-au stabilit obiective regionale de utilizare a pământului, alocarea eficientă şi creşterea resurselor financiare, sprijinirea producţiei eco-bio, prelucrarea produselor agricole, precum şi creşterea pregătirii profesionale a persoanelor care lucrează în acest domeniu de activitate. De asemenea, s-a militat pentru obţinerea de fonduri externe.

Managementul proiectelor şi programelor  cu finanţare externă a fost asigurat prin Direcţia de dezvoltare regională, având ca obiective următoarele :

– dezvoltarea infrastructurii economico-sociale şi mbunătăţirea competitivităţii;

– creşterea capacităţii economice (locuri de muncă);

–modernizarea/reabilitarea infrastructurii şi a transportului public şi promovarea ciclismului;

– valorificarea la cote maxime a turismului în funcţie de potenţialul fiecărui judeţ (parcuri şi rezervaţii naturale, saline, ape geo-termale, monumente istorice, biserici medievale, mânăstiri ş.a.);

– protecţia mediului şi reducerea riscurilor pentru starea de sănătate publică;

– implementarea sistemului informatic pentru accesul electronic la serviciile administrative ale Consiliilor judeţene;

– perfecţionarea managementului administraţiei publice ;

– dotareai cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

-îmbunătăţirea calităţii mediului prin înlăturarea efectelor produse de industria poluantă, calamităţi naturale, catastrofe, precum şi gestionarea circuitului deşeurilor prin furnizarea de echipamente necesare colectării şi stransportului acestora;

-administrarea patrimoniului istoric, artistic şi cultural public şi privat, introducerea acestuia în circuitul turistic, urmărindu-se nu numai aportul la economia locală, ci şi cunoaşterea şi păstrarea valorilor culturale şi sociale, protejarea patrimoniului şi a comorilor naturale.

*

 

Ca o necesitate a realităţilor din societatea românească, reforma sistemului administraţiei publice presupune o transformare continuă, benefică, bazată pe conceptul de management public dinamic şi felxibil, prin care se realizează interesele publice generale şi de specificitate şi toate acestea în contextual în care multitudinea problemelor cu care se confruntă o comunitate necesită rezolvări, la rândul lor, multiple.

  De asemenea, ne manifestăm din nou speranţa că actualii guvernanţi vor ţine cont, în alocarea de fonduri, că în toate judeţele din România locuiesc CETĂŢENI ROMÂNI ! , spre deosebire  de cum s-a procedat în anul 2012, când au existat inechităţi şi discrepanţe evidente în alocarea de către stat de fonduri financiare, în sensul că unele judeţe au beneficiat de fonduri substanţiale, comparativ cu alte judeţe care au primit fonduri diminuate semnificativ.


P R O T E S T

Au trecut patru luni de când, printr-o conspiraţie mişelească, Preşedintele Fondator OADO, prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, a fost rearestat. După o înscenare juridică odioasă şi o cercetare şi condamnare abuzivă, netemeinică şi nelegală, prin care instanţe după instanţe de judecată, sub presiunea vizibilă a DNA, au ignorat atât cererile avocaţilor, cât şi ale OADO, încălcând în mod repetat procedura şi, implicit, drepturile fundamentale ale acestui om care, pentru a doua oară în viaţă, trăieşte drama de a deveni din nou deţinut politic într-un regim aşa-zis democrat, regimul Băsescu, pentru că, prin opiniile lui, ieşirile publice, a deranjat de atâtea şi atâtea ori puterea.

Şi iată-l din nou deţinut politic, după ce regimul comunist şi Dictatorul Ceauşescu l-au condamnat de două ori la moarte, l-au chinuit şi terorizat fizic şi psihic, fiind chiar dus de două ori în faţa plutonului de execuţie, pentru complot în vederea trădării, subminării şi sabotării societăţii socialiste din R.S. România.

OADO, împreună cu Patronatul Român, în numele a celor 1.200.000 de membri cotizanţi şi voluntari,  protestează faţă de condamnarea politică la care a fost supus Preşedintele Fondator OADO şi Vicepreşedintele Patronatului Român, un apărător de notorietate internaţională al drepturilor fundamentale ale omului.

Cere instituţiilor statului român şi forţelor responsabile care şi-au asumat în faţa poporului obligaţia de a face lumină în toate cazurile care au avut la bază o imixtiune a politicului în actul de justiţie, să iasă din starea de tăcere şi lipsă de reacţie, mai ales că, în conformitate cu Rezoluției Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la politicile UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului (2009/2199(INI)), art. 24 care – condamnă climatul de impunitate în privința actelor comise împotriva apărătorilor, care predomină în numeroase țări din lume ( de data asta chiar într-o ţară membră a UE-România ); solicită Consiliului și Comisiei să ridice această problemă în cadrul contactelor bilaterale, îndemnând toate statele să asigure aducerea în fața justiției a făptuitorilor, indiferent de poziția sau funcția lor, prin intermediul unor proceduri disciplinare și penale independente și eficiente, având în vedere întotdeauna posibilitatea de a face recurs în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac, au obligaţia să acţioneze şi să intervină cu maximă celeritate !

OADO nu va precupeţi niciun efort ca, prin mijloace nonviolente, să-şi apere Preşedintele Fondator, prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, apelând la toate forurile naţionale şi internaţionale, pentru a opri suferinţa acestui erou recunoscut al României.

Oricât de mult va dura demersul nostru de luptă, pentru a se face dreptate în cazul unui abuz fără seamăn, având în spate dovezi zdrobitoare ale nevinovăţiei acestui luptător pentru drepturile tuturor oamenilor, un coleg deosebit, un tată de excepţie pentru copiii lui, un prieten adevărat al tuturor celor care i-au fost aproape.

Gândiţi-vă că orice clipă pierdută prin inacţiunea dumneavostră, atrage continuarea unei umilinţe şi a unei suferinţe pricinuite unui om care nu o merită şi căruia România îi este datoare cu respectul ei pentru jertfă adusă pe altarul luptei împotriva dictaturii şi  comunismului.

Faceţi ceva cât mai curând posibil, cu atât mai mult cu cât dispuneţi de toate pârgâile legale internaţionale şi naţionale de a apăra viaţa şi libertatea unui luptător pentru drepturile omului.


Capitolul XXIII din Raportul OADO pe anul 2012

INSTITUŢIA PREFECTULUI ŞI APĂRAREA

DREPTURILOR OMULUI

 

  În cadrul monitorizării de către O.A.D.O. a activităţilor din societatea românească, în ceea priveşte  Instituţia Prefectului se poate concluziona ca o caracteristică generală că, prin toate acţiunile şi demersurile întreprinse, s-a urmărit permanent grija faţă de fiinţa umană, promovarea şi apărarea drepturilor omului, precum şi prevenirea încălcării acestora.

  Obiectivele generale ale Instituţiei Prefectului sunt în acord cu prevederile Constituţiei României şi Legii nr. 340/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor acte normative care prevăd atribuţii în sarcina prefectului.

  Dacă domeniile de acţiune şi atribuţiile Instituţiei Prefectului sunt stipulate printr-o legislaţie unitară, la nivel de judeţe s-a acţionat în funcţie de problematica, realităţile şi necesităţile locale, aşa cum rezultă din materialele înaintate la O.A.D.O. de către Prefecturile judeţene.

  În derularea activităţilor desfăşurate în anul 2012, an cu o încărcătură problematica extrem de mare dacă ne gândim la toate evenimentele care au avut loc – ne referim la protestele de stradă care s-au “încăpăţânat” să fie active la temperaturi de peste -20 de grade, la alegerile locale din iunie, la ferendumul din iulie şi la alegerile parlamentare din decembrie – prefecturile au colaborat cu structurile judeţene ale M.A.I., Jandarmeriei, Ministerului Justiţiei, Inspectoratului Şcolar, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, cu alte instituţii şi servicii publice judeţene, precum şi cu organizaţii neguvernamentale.

  Un obiectiv deosebit de important l-a constituit îmbunătăţirea managementului în instituţiile şi autorităţile publice judeţene, crearea unui cadru al dialogului şi schimburilor de experienţe în domeniul modernizării şi eficientizării administraţiei, precum şi diseminarea cunoştinţelor acumulate către instituţiile publice, mediul de afaceri şi societatea civilă.

  Activităţile desfăşurate de prefecturi în anul 2011 pe linia drepturilor omului, au fost orientate pe următoarele direcţii :

  • În privinţa promovării drepturilor copiilor, prin colaborare permanent cu Inspectoratele Şcolare, Inspectoratele judeţene de poliţie, Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia copilului, Agenţiile judeţene de prestaţii sociale, au fost derulate o serie de activităţi care au urmărit canalizarea tuturor eforturilor în vederea evidenţierii aspectelor care pot avea un impact mai puţin plăcut în procesul de informare permanentă a prevederilor legislative interne şi internaţionale din domeniul drepturilor copiilor.

Astfel, s-au derulat programe educative în parteneriat cu factorii implicaţi, inclusiv cu familiile copiilor şi cu implicarea comisiilor metodice ale educatorilor şi profesorilor, s-au organizat întâlniri gen „ateliere de lucru” de informare a tinerilor asupra violenţei, iar inspectoratele judeţene de poliţie au avut ca prioritate prevenirea infracţiunilor de natură sexuală, a consumului de etnobotanice şi droguri, a violenţei fizice sau verbale, iar Agenţiiile de prestaţii sociale a acţionat pentru informare cu privire la beneficiile de asistenţă socială la care se poate accesa permanent.

  • Activităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, care s-au desfăşurat pe tot parcursul anului, prin campanii de informare şi mediatizare în primării, servicii de asistenţă socială, şcoli, cu sprijinul reprezentanţilor instituţiilor abilitate să intervină în prevenirea şi stoparea acestor fenomene.

În scopul informării şi sensibilizării publicului cu privire la violenţa în familie şi evidenţierea efectelor grave pe care le are violenţa asupra familiei în general, dar mai ales asupra femeilor, care sunt cel mai frecvent agresate, s-au desfăşurat campanii de prevenire a violenţelor intrafamiliale, întâlniri pe tema delincvenţei juvenile, a copiilor abandonaţi, pentru a preveni şi elimina manifestările cu violenţă şi s-a acordat consiliere personală şi consiliere de grup, prin organizarea unor seminarii interactive. 

De asemenea, Echipele Mobile de intervenţie rapidă în cazuri de abuz, neglijare, exploatare a copilului, trafic de persoane, sau orice formă de violenţă în familie, au distribuit materiale informative în rândul populaţiei, în special cu privire la modul de sesizare a unor astfel de situaţii.

  • Prin activităţile pentru promovarea egalităţii de şanse şi a drepturilor femeii, s-a urmărit adoptarea şi aplicarea măsurilor pentru promovarea principiului egalităţii de şanse şi de tratamente între femei şi bărbaţi, pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criterii de sex, în toate sferele vieţii  publice.  Pentru aceasta, s-a instituit  o  conlucrare  între  instituţiile de stat, confederaţii sindicale, patronate, precum şi organizaţii nonguvernamentale, pentru încurajarea participării echilibrate a femeielor şi bărbaţilor în toate sferele de activitate, urmărindu-se permanent eliminarea inegalităţilor în domeniu. De asemenea, s-au organizat campanii de informare cu privire la legislaţia pe linia antidiscriminării şi egalităţii de şanse, campanii de informare şi conştientizare cu privire la problematica discriminării, eliminarea stereotipurilor, iar pentru mediatizare s-au distribuit materiale informative.
  • Pe tot parcursul anului 2012, s-a acţionat în vederea promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, integrării sociale şi, nu în ultimul rând, prevenirii marginalizării acestora. Considerăm demn de menţionat că Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă se preocupă de asigurarea condiţiilor necesare pentru persoanele care au un dezavantaj din cauza unor deficienţe senzoriale şi psihice, care le îngrădesc ori limitează vondiţiile de şase egale pentru accesul la un loc de muncă.
  • Activităţi pe linia minorităţilor naţionale. Conform  politicilor publice ale Guvernului, în cadrul Instituţiei Prefectului în acest domeniu au fost soluţionate problemele specifice legate de învăţământul în limba maternă, realizându-se o bază de date cu minorităţile naţionale, răspândirea lor pe localităţi, şcoli şi clase, specific fiecărui judeţ în parte, precum şi o evidenţă cât mai reală referitoare la repatrierea unor cetăţeni români, inclusiv a celor de etnie romă. În fiecare judeţ s-a analizat modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică.

Una din problemele cu caracter general este cea privitoare la cazuri de persoane aflate în ilegalitate, pentru care s-au făcut demersuri în vederea eliberării actelor de stare civilă.

De asemenea,  a existat preocupare pentru organizarea, coordonarea şi planificarea activităţilor pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din planul general de măsuri pentru aplicarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu accent pe incluziunea socială a acestei etnii, identificarea densităţii locuirii şi migrării populaţiei rrome către ale state ale Europei.

  • În anul care a trecut, prevenirea traficului de personae şi de droguri a fost şi mai pregnant în atenţia prefecturilor, organizându-se întâlniri cu diferite categorii socio-profesionale, dar mai ales cu tinerii, de fiecare dată punându-se accent pe atragerea atenţiei asupra pericolului traficului de fiinţe umane, cu informarea participanţilor asupra tertipurilor folosite de traficanţi, a capcanelor în care pot cădea, dublate de sfaturi concrete privind modalităţile de a evita să devină posibile victim.
  • Activitatea de relaţii cu publicul a asigurat dreptul la petiţionare şi la audienţă al tuturor cetăţenilor, care s-au adresat ori s-au prezentat la sediile prefecturilor cu o multitudine de probleme : solicitări de diverse ajutoare, probleme locative, de proprietate, litigii de muncă, taxe sau impozite, refacerea proprietăţilor agricole, contestaţii privind aplicarea legilor fondului funciar, acordarea de retrocedări sau de despăgubiri, solicitări de locuri de muncă, înmatriculări de autovehicule, sesizări şi reclamaţii privind infracţiuni contra patrimoniului, tulburarea liniştii publice, reclamaţii privind încălcarea normelor legale de către salariaţi ai instituţiilor locale, rezolvarea problemelor persoanelor vârstnice etc.

În cadrul activităţii de relaţii publice, prefecturile au au colaborat cu instituţiile mass-media, prin intermediul cărora comunicat opiniei publice aspecte curente privind activitatea desfăşurată, prin organizarea de conferinţe de presă cu ocazia unor evenimente deosebite, simpozioane, seminarii sau acţiuni publice, emiterea de communicate pentru presa scrisă locală şi cea audio-vizuală.

Analiza făcută a prezentat succinct activitatea Prefecturilor la nivel naţional, însă atribuţiile şi implicarea Instituţiei Prefectului în gestionarea problemelor comunităţii sunt multe, variate şi deosebit de complexe. Obiectivele acestei instituţii, pe lângă cele enunţate mai sus, s-au referit şi la :

-organizarea aparatului propriu al Instituţiei Prefectului ;

-accesarea şi monitorizarea fondurilor structurale prin diverse proiecte, unele finalizate, altele în fază de implementare ori evaluare;

-atragerea surselor de finanţare externă prin programele structurale ale U.E. ;

-acţiuni pentru implementarea politicilor Uniunii Europene, prin mediatizarea angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare în marea familie europeană, precum şi dinamizarea participării societăţii civile în acest proces ;

-implicarea activă în dezvoltarea economico-socială a judeţului;

-desfăşurarea activităţii de control şi respectarea legislaţiei, finalizată cu măsuri acolo unde s-au constatat abuzuri (de exemplu anulări în instanţă a unor retrocedări abuzive de terenuri, păduri, proprietăţi locative, sau anulare de permise de conducere eliberate fraudulos) ;

-asigurarea managementului financiar al instituţiei prin respectarea politicilor fiscale şi bugetare prevăzute în Programul de guvernare şi a normelor privind contabilitatea instituţiilor publice, în vederea elaborării şi fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli, gestionarea eficientă a resurselor financiare, eficientizarea activităţii de achiziţii publice;

-implementarea reformei, modernizarea instituţiei,

-promovarea imaginii României în spaţiul european;

-asigurarea confidelităţii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

-activităţi specifice cu privire la regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

*

Având în vedere modul în care au fost planificate şi organizate acţiunile, măsurile  întreprinse,  dar şi  atitudinea novatoare, orientată către nevoile cetăţeanului, putem concluziona că această instituţie a avut permanent în vedere grija faţă de om, militând pentru asigurarea, respectarea şi apărarea  drepturilor fundamentale ale acestuia.

Se desprinde, de asemenea, necesitatea asigurării transparenţei actului decizional, o schimbare de atitudine cu privire la responsabilitatea pe care o conferă ocuparea unei funcţii publice, perfecţionarea modalităţilor de gestionare şi comunicare a informaţiilor, în scopul creşterii gradului de cunoaştere a serviciilor publice  oferite. 


Capitolul XXI si XXII din Raportul OADO pe anul 2012

CAPITOLUL  XX1

 

        AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

Activitatea acestei Agenţii atât de importante în sistemul instituţional al oricărei ţări, în anul 2012 s-a axat pe realizarile  obiectivelor administratiei fiscale şi anume :

  • servicii de calitate şi proceduri mai simple ;
  • combaterea evaziunii fiscale ;
  • combaterea corupţiei ;
  • politica de resurse umane

Pentru Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală prioritatea a fost şi este legată de identificarea şi combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale, în anul 2012 A.N.A.F.  reuşind să colecteze mai mult comparativ cu anii precedenţi, colectări materializate în  recuperarea unor sume considerabile din combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, anul trecut s-a reuşit îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă şi eficienţă a resurselor utilizate de ANAF pentru colectarea banilor la buget, economisindu-se o sumă apreciabilă din resursele utilizate pentru această activitate.

A.N.A.F. colectează arpoximativ 94% din veniturile bugetului general consolidat, care reprezintă obligaţiile fiscale aferente impozitelor şi taxelor bugetului de stat şi contribuţiilor sociale (veniturile bugetelor de pensii, sănătate şi şomaj).

Procesul de extindere a competenţelor A.N.A.F. a continuat şi în anul 2012, cu înca o etapă: începând cu data de 1 iulie 2012, au fost preluate în administrare contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, prevăzute în Codul fiscal.

Întreaga activitate este structurată pe o administratie sub forma de reţea, A.N.A.F. fiind  reprezentată în fiecare judet şi în Bucureşti, prin structuri teritoriale. Cei 26.668 de angajaţi ai A.N.A.F. administrează aproape 8 milioane de contribuabili (persoane juridice, persoane fizice şi persoane fizice autorizate), în toate etapele pe care aceştia trebuie să le parcurgă în relaţia cu administraţia fiscală: înregistrare, declarare, plată voluntară sau executare silită, verificare şi solu-ionarea eventualelor contestaţii.

 

 

Încasarea veniturilor bugetare în anul 2012 s-a bazat pe o gestionare corespunzătoare a impozitelor, taxelor si contribuţiilor sociale, astfel încât, deşi condiţiile economice nu au fost dintre cele mai bune, rezultatele au depăşit nivelul anului anterior.

Pentru încasări eficiente şi pentru creşterea eficacităţii colectării, procesul de extindere a competenţelor A.N.A.F. a continuat cu încă o etapă, astfel că, începând cu data de 1 iulie 2012, au fost preluate în administrare contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice.

În condiţiile în care P.I.B. a înregistrat o creştere nominală de 5,1% în anul 2012, veniturile colectate de A.N.A.F. au fost de 167.803,2 mil. lei, cu 6,5% mai mari decât în anul 2011. Ponderea încasarilor în P.I.B. a crescut de la 28,3%, la 28,7%., iar programul bugetar a fost realizat aproape integral (cca. 98,9%).

În ceea ce priveşte recuperarea arieratelor, s-a continuat cu colectarea obligaţiilor restante, preocupare prioritară pentru administraţia fiscală. Pentru aceasta, în primele 15 zile de la data scadenţei, organele specializate ale A.N.A.F. declanşează procedurile de executare silită, acţiuni care au condus la încasarea a 17.679,8 mil. lei, cu 23,7% mai mult decât în anul precedent.

Începând cu anul 2012, au fost dezvoltate serviciile pentru contribuabilii persoane fizice cu averi/venituri mari, pentru mai buna informare a acestora, în vederea creşterii gradului de responsabilizare privind declararea corectă şi la timp a veniturilor. În acest scop, au fost transmise 398 notificari amiabile, prin care acestia sunt înstiintati cu privire la veniturile din strainatate pe care trebuie sa le declare administratiei, modalitatile si termenele de declarare, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nedeclarării. 

Cea mai eficientă modalitate de executare silită s-a dovedit a fi comunicarea somaţiei, fiind emise  3.274.598 de somaţii, care au  adus 73% din totalul veniturilor din executare silită.

Un rol tot mai important în reducerea treptată a costului colectării şi dinamizării executării silite îl are Unitatea de Imprimare Rapidă, care a tipărit şi  expediat contribuabililor din întreaga ţară aproape 40 milioane de acte administrativ-fiscale (somaţii de plată, notificări la nedepunerea declaraţiilor fiscale, decizii de calcul accesorii şi înştiinţări de stingere a creanţelor) emise în procedura de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, influenţând pozitiv volumul încasărilor bugetare.

În structura arieratelor rămase de recuperat, contribuabilii mari deţineau 32,5 %, iar contribuabilii mijlocii, 16,9 %. Prevenirea evaziunii fiscale este pilonul principal pe care se sprijină încasarea veniturilor bugetare, de aceea procesul de îmbunătăţire şi modernizare a serviciilor, precum şi de simplificare a procedurilor, a continuat şi în anul 2012, urmărindu-se  îmbunatatirea continuă a relaţiei cu contribuabilii, prin furnizarea de răspunsuri prompte, corecte, cât mai personalizate la întrebările adresate de către aceştia privind neclarităţile legislative, precum şi prin adaptarea serviciilor furnizate, astfel încât obligaţiile fiscale să fie îndeplinite în condiţii cât mai bune şi mai facile. De asemenea, continuă actiunile de furnizare de programe, asistenţă şi alte informaţii ce pot fi descărcate gratuit de pe site-ul A.N.A.F. Informarea corectă şi la timp a contribuabililor este esenţială pentru civismul fiscal al acestora.

Controlul este al doilea pilon important, pe lânga conformarea voluntară, pe care se sprijină sistemul de administrare a veniturilor, în vederea identificării contribuabililor cu risc

fiscal ridicat. S-au desfăşurat activităţi de informaţii fiscale, selecţii de contribuabili pe diverse criterii de risc, cooperare administrativă pe linie de T.V.A. şi impozite directe cu statele cu care România are încheiate convenţii,  controale împreună cu administraţii fiscale şi organisme europene, în vederea prevenirii şi combaterii fraudei transfrontaliere, acţiuni menite a combate evaziunea fiscală.

Inspecţiile fiscale şi alte modalităţi de verificare şi control, desfăşurate de cele trei structuri specializate ale A.N.A.F. – Activitatea de Inspecţie Fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţionala a Vămilor – contribuie, pe lânga încasarea de venituri suplimentare, şi la prevenirea şi descurajarea practicilor evazioniste, implicit la creşterea numărului contribuabililor care se înregistrează, declară şi plătesc corect veniturile bugetare datorate.

Menţionăm că în anul 2012, activitatea de inspecţie fiscală a vizat cu prioritate domenii cu risc fiscal ridicat, stabilite în cadrul Grupului de lucru interinstituţional pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale şi anume: exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos, construcţii şi materiale de construcţie,  turism,transporturi, producerea şi comercializarea unor

mărfuri (agro-alimentare, tutun, alcool, produse energetice).

S-a  publicat calendarul obligaţiilor fiscale pentru 2012, care cuprinde: 

. Fişierul, actualizat , „Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetul de stat”.

.Modulul “ANAFI- baza de date cu întrebări şi răspunsuri privind problematica fiscală”, actualizat periodic cu întrebările cu caracter legislativ ale contribuabililor şi răspunsurile date acestora.

În vederea asigurării unor servicii de calitate şi proceduri mai simple, Administraţia fiscală a continuat eforturile pentru modernizarea accesului la serviciile sale, sprijinind în special accesul electronic. Pentru aceasta, s-au creat condiţii tehnice pentru declarare electronică (cu excepţia unui număr restrâns de declaraţii care sunt depuse de un număr relativ

mic de contribuabili şi au frecvenţa şi valoare redusă) şi este în curs de extindere plata electronică.

Serviciile electronice promovate în continuare de A.N.A.F. sunt o oportunitate pentru o conformare rapidă, sigură şi economică. A.N.A.F. asigură asistenţa necesară contribuabililor la utilizarea serviciului de depunere on-line a declaraţiilor.

Respectând însă dreptul contribuabililor de a decide în funcţie de preferinţe sau posibilităţi, sunt păstrate, în acelaşi timp, şi căile tradiţionale, respectiv, depunerea declaraţiilor  fie la ghişeu, fie prin  expedieri poştale.

În cadrul activităţii de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor, au fost soluţionate 53.781 adrese şi au fost transmise răspunsuri la 18.648 solicitîri prin poşta electronică, iar la

Centrul de asistenţă prin telefon s-au primit şi au fost furnizate răspunsuri pentru 1.148.494

apeluri de la contribuabili din întreaga ţară.

De asemenea, A.N.A.F. continuă sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate financiară temporară, printr-un sistem stabil de înlesniri fiscale. În domeniul rambursării şi restituirii sumelor cuvenite contribuabililor, administraţia fiscală face permanent eforturi de reducere a timpului de aşteptare, fiind astfel asigurate resursele băneşti necesare contribuabililor pentru continuarea activităţii. De asemenea, este menţinută transparenţa necesară acestui tip de activitate.

Au fost puse la dispoziţia contribuabililor, gratuit, prin publicare pe site, o serie de ghiduri care să faciliteze conformarea contribuabililor persoane fizice:

.“Ghidul privind declararea şi plata contribuţiilor sociale de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente”;

.,,Ghidul contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei

bunurilor (închirieri şi arendă)”.

De asemenea, au fost redactate 26 buletine informative, iar pentru asigurarea implementării şi aplicării unitare a legislaţiei fiscale şi procedural-fiscale de către toate structurile de specialitate din cadrul A.N.A.F., au fost realizate şi transmise 13 buletine informative referitoare la modificările legislative adoptate în prima parte a anului.

În acelaşi timp, au fost elaborate şi difuzate comunicate de presă privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor şi buletine informative.

Ca rezultat concret al procedurilor simplificate şi al asistenţei de calitate furnizate contribuabililor, gradul de conformare voluntară la declarare şi la plata a crescut comparativ cu anii precedenţi.

Demn de reţinut este faptul că Garda Financiară este singurul organ de control din cadrul ANAF care este abilitat să execute constatări şi alte verificari la solicitarea organelor de urmărire penală, documentele rezultate având caracter de elemente probatorii în cazurile de evaziune fiscală instrumentate de Parchete.

La nivelul întregii ţări, comisarii Gărzii Financiare au desfăşurat 124.652 verificări, în urma cărora au fost aplicate amenzi, s-au confiscat de bunuri şi numerar, suspendari de activitate, precum şi efectuarea de verificări de specialitate la solicitarea unor instituţii şi anume, Parchet, DNA, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În scopul realizarii obiectivelor sale, în vederea combaterii fraudei comunitare, Garda

Financiară a cooperat cu organe similare din alte state din cadrul Uniunii Europene.

Pozitia geograficî a României, de granita în partea de Sud-Est a teritoriului comunitar, implica pentru Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.)o responsabilitate suplimentara: pe lânga apararea spatiului economic si social national, autoritatea vamala are rolul de a asigura o protejare corespunzatoare a intereselor financiare comunitare, conform exigentelor Uniunii Europene.

Prin activitatea de control A.N.V. a urmărit protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale si ale bugetului national., scop în care a întărit măsurile de supraveghere în domeniul produselor accizabile si în domeniul produselor energetice, a controlului în trafic, iar pentru protejarea teritoriului vamal naţional şi comunitar, au fost întreprinse actiuni în vederea combaterii: traficului ilicit de droguri, prevenirea si descoperirea operatiunilor de trafic ilicit cu tigarete, a contrabandei cu mărfuri contrafăcute şi pirat, traficului ilicit de bunuri culturale mobile, precum şi  a contrabandei cu mărfuri cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului. 

Activitatea A.N.V. este în continuă modernizare, conform exigenţelor comunitare şi ale viitoarei integrări a României în spaţiul Schengen. În consecinţă, ponderea cea mai mare a activitatii de investitii a avut-o continuarea lucrărilor la obiectivele Schengen, precum şi întărirea cooperării cu administraţile vamale vecine.

            În anul 2012, cele 82 echipe mobile din cadrul structurilor teritoriale ale autorităţii vamale au derulat peste  13.800 de misiuni.

Realizările pozitive din anul 2012 se datorează profesionalismului angajaţilor care s-au dedicat îndeplinirii obiectivelor stabilite, dar şi sprijinului acordat ANAF de către Ministerul Public, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

O premisă importantă pentru buna desfăşurare a activităţii de administrare o constituie calitatea angajaţilor. Politica de resurse umane a A.N.A.F. acordă prioritate pregătirii profesionale şi dezvoltării carierei personalului.

Planul de pregătire profesională pune accent pe cunoaşterea legislaţiei de către angajaţii din structurile de control, de soluţionare a contestaţiilor şi de către cei care răspund la adresele privind explicaţii legislative solicitate de contribuabili.

În condiţiile fluctuaţiei mari a personalului la nivel central si teritorial, a deficitului de

personal din anumite sectoare. de activitate, a continuat procesul de ocupare definitivă a unor posturi de conducere.

În ceea ce priveşte activitatea de comunicare externă, mass-media a reprezentat un partener important pentru informarea publicului asupra initiaţivelor şi acţiunilor dsfăşurate de A.N.A.F.

Activitatea de comunicare instituţională a urmărit informarea corectă şi rapidă a opiniei

publice, în condiţiile creşterii permanente a gradului de transparenţă instituţională.

 

 

*

 

Toate aspectele enunţate mai sus converg spre concluzia că anul 2012 a fost un an cu multiple realizări în Administraţia fiscală şi ne exprimăm speranţa că în perioada următoare se va acţiona pentru reducerea – dacă nu eliminarea totală – a evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea nivelul general al colectării veniturilor bugetare administrate de ANAF, inclusiv prin creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale.

            Se pare că anul 2013 va aduce modificări substanţiale şi în aparatul de lucru al ANAF, urmând a se demara un amplu proces de reformă, cu sprijinul Băncii Mondiale, în scopul creşterii performanţei în activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi de a flexibiliza relaţia contribuabililor cu această instituţie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL  XXII

 

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

 

            De-a lungul sutelor de ani, dacă ne gândim că prima atestare documentară datează din 1380,  cînd se fac primele menţiuni  despre Ocna Trotuşului, ocnele fiind exploatări ale minelor subterane de sare, unde forţa de muncă o constituiau „ocnaşii” – de regulă cei condamnaţi pentru tâlhărie, omoruri etc., sistemul penitenciar a cunoscut evoluţii successive. Momentul poate cel mai important pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia îl constituie perioada imediat următoare Revoluţiei din Decembrie ’89.

            Astfel, reforma sistemului penitenciar a început cu aplicarea Legii nr. 21 din 15.10.1990, odată cu trecerea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei şi a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, respectarea demnităţii umane, imparţialitate şi lipsa oricărei discriminări bazată pe naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă, suplimentarea tuturor drepturilor acordate persoanelor private de libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă, precum  şi asigurarea unei totale transparenţe.

            De asemenea, ratificarea de către România, prin Legea nr. 30/18.05.1994, a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a impus exigenţe sporite, determinate de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie a persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în consens cu normele internaţionale în materie.

Ca şi în anii precedenţi, în 2013, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a asigurat derularea activităţilor prin coordonare regională, cele 46 de unităţi ale sistemului penitenciar fiind împărţite în opt zone geografice, respective: NORD-EST –  Iaşi (unitate coordonatoare), Botoşani, Vaslui, Bacău, Şcoala de pregătire a agenţilor de penitenciare Târgu Ocna, Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, Centrul de Reeducare Târgu Ocna; SUD-EST – Poarta Albă (unitate coordonatoare), Focşani, Galaţi, Brăila, Tulcea, Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti, Spitalul Penitenciar Poarta Albă;  SUD MUNTENIA – Mărgineni (unitate coordonatoare), Slobozia, Giurgiu, Colibaşi, Ploieşti, Târgşor, Centrul de Reeducare Găeşti, Penitenciarul Spital Colibaşi; SUD-VEST OLTENIA – Craiova (unitate coordonatoare), Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Pelendava, Penitenciarul de minori şi tineri Craiova; VEST – Timişoara (unitate coordonatoare), Arad, Deva, Centrul de Reeducare Buziaş; NORD-VEST – Gherla (unitate coordonatoare), Oradea, Satu Mare, Baia Mare,  Bistriţa, Penitenciarul Spital Dej;  CENTRU – Aiud (unitate (unitate coordonatoare), Codlea, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi zona BUCUREŞTI-ILFOV – Bucureşti Rahova (unitate coordonatoare), Bucureşti Jilava,  Penitenciarul Spital  Jilava, Penitenciarul Spital Rahova şi Baza de aprovizionare, gospodărir şi reparaţii.

 

SIGURANŢA ŞI REGIMUL PENITENCIAR

 

Structura deţinuţilor aflaţi în unităţile de detenţie din sistemul administraţiei penitenciare, în funcţie de regimurile de execuţie, la data de 31.12.2012 se prezenta astfel: din totalul de 31.817 persoane private de libertate aflate în unităţile de detenţie, 28.473 erau condamnate definitiv,  3.179 arestate preventiv şi condamnate în primă instanţă şi 165 minori aflaţi în centre de reeducare.

Ponderea deţinuţilor recidivişti continuă să se menţină la un procent ridicat, respective 45,78 %, , cu o scădere nesemnificativă faţă de anukl 2011 (45.87 %). Structura efectivelor după natura principalelor infracţiuni săvârsite, la fel ca şi în anii precedenţi, indică predominanţa infracţiunilor contra patrimoniului (16584) şi a infracţiunilor contra persoanei (9611).

  Repartiţia în funcţie de  vârstă a persoanelor private de libertate este următoarea : 14-18 ani 444, 18-21 ani  1676, 22-30 ani  11220, 31-40 ani   10408, 41-60 ani   7541 peste 60 ani 528.

În anul 2012 în unităţile de detenţie subordonate se aflau 174 cetăţeni străini, structura acestora indicând o preponderenţă a cetăţenilor turci (35), moldoveni (26) şi bulgari (11).

În perioada de referinţă, comisiile pentu liberare condiţionată au analizat situaţia a 17.969 de deţunuţi propuşi pentru a beneficia de această prevedere legală, 10.229 dintre aceştia beneficiind de liberare condiţionată. Totodată, în anul care a trecut, au fost puse  în libertate, prin întreruperea executării pedepsei, 73 persoane, înregistrându-se o scădere semnificativă comparativ cu anul precedent (97 persoane).

 

Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere s-a realizat prin :

 

  • Au fost implementate, ca elemente de serviciu, în cele 8 penitenciare cu rol de coordonare regională, unităţile canine specializate în depistarea drogurilor şi a telefoanelor mobile.
  • Pentru dotarea corespunzătoare a personalului care desfăşoară activităţi de pază, supraveghere şi escortare, au fost achiziţionate 114 terminale portabile, o autospecială, 141 veste antiglonţ, 430 pistoale semiautomate cu muniţie letală şi 15 pistoale cu muniţie non-letală.
  • Au fost stabilite legături cu operatorii de telefonie mobilă, în vederea elimineării şi reducerii posibilităţii de utilizare în mod illegal a telefoniei mobile de către deţinuţi, prin diminuarea semnalului GSM în unităţile subordonate ANP.
  • Începând cu luna mai 2012, a fost iniţiat un proiect de audiere prin videoconferinţă a deţinuţilor din Spitalul Penitenciar Dej şi penitenciarele Gherla şi Oradea. Sistemul a fost operaţional până la 31 iulie 2012, aparatura necesară fiind pusă la dispoziţie, cu titlu gratuity, de către o firmă din domeniul video-comunicaţiilor, fiiind consultaţi şi audiaţi medical 140 de deţinuţi. În present, se continuă demersurile în vederea implementării sistemului audierii prin videoconferinţă.
  • Un număr de 1.353 de cadre au fost incluse în programe de instruire, care au vizat îmbunătăţirea managementului incidentelor prin dezvoltarea de competenţe profesionale, cu următoarele categorii de personal:

    -componenţii structurilor de intervenţie;

    -personalul din sectorul operativ (supraveghere, însoţire, escortare);

    -ofiţeri cu funcţii de execuţie şi conducere, pentru însuşirea modealităţilor de acţiune în diferite situaţii;

    -personalul care poate îndeplini atribuţii de negociere în situaţii de criză.

.  

Incidente în unităţile subordonate ANP

În perioada analizată au avut loc 3 evadări, 2 tentative de evadare, 4 părăsiri ale punctelor de lucru şi 1 tentativă de părăsire a punctului de lucru.

Referitor la tentativele de introducere în penitenciare de obiecte interzise, s-au înregistrat 122 cazuri de descoperire a unor substanţe interzise (pulverulente, solide şi lichide), precum şi 10.505 telefoane mobile, din care  2.012 înainte de intrarea în posesia persoanelor private de liberate şi 8.493 după intrarea în posesie.

A fost continuat Studiul privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, în vederea decelării cauzelor care perturbă climatul normal de convieţuire, iniţiat în anul 2010. Concluziile desprinse au constituit o reală bază de lucru în formularea de recomandări pentru reducerea factorilor de risc şi conturarea unei imagini reale a fenomenului violenţei carcerale, respectiv, : altercaţii, agresiuni, sinucideri şi agresiuni asupra cadrelor.

Situaţia sancţiunilor aplicate persoanelor private de libertate a avut o tendinţă crescătoare comparativ cu anii precedenţi, materializate în :

   -suspendarea dreptului de a cumpăra şi a primi bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individual;

   -suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult trei luni;

   -avertisment;

   -suspendarea pe o perioadă determinată a dreptului de a participa la activităţi cultural, artistice şi sportive;

   -suspendarea dreptului de a presta o muncă pe o perioadă de cel mult o lună.

 

Misiuni de transferare

Analizarea prezentărilor persoanelor private de libertate la organelle judiciare, policlinici, spitale ori la alte activităţi, a constituit o prioritate pentru administraţia penitenciară, care a avut în vedere necesitatea reducerii deplasărilor nejustificate ale deţinuţilor, diminuarea cheltuielilor aferente, precum şi folosirea eficientă a resurselor umane avute la dispoziţie.

Printr-o monitorizare permanentă, instituirea unor reguli pe baza protocoalelor zonale întocmite  şi intervenirea cu  operativitate ori de câte ori a fost cazul, s-a realizat transferul între unităţile de penitenciare a 70.177 deţinuţi, iar alte 29.263 persoane au fost prezentate în faţa organelor judiciare.

 

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Pentru diminuarea efectelor supraaglomerării unităţilor de penitenciare, au fost ăncheiate o serie de lucrări concrete, la penitenciarele Iaşi, Tichileşti şi Vaslui, în vederea măririi capacităţii de deţinere a sistemului penitenciar şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în conformitate cu standardele europene, iar prin hotărîre guvernamentală, Centrul de Reeducare Găeşti a fost reorganizat în penitenciar cu regim deschis, cu o capacitate estimată de 500 de locuri.

Tot cu scopul creşterii capacităţii de cazare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a suspus atenţiei Ministerului Justiţiei proiectele privind constuirea a două noi penitenciare, în locaţii ce vor fi stabilite ulterior, locaţii pentru care a solicitat autorităţilor teritoriale sprijin în vederea identificării de terenuri sau clădiri care îndeplinesc condiţiile scopului urmărit.

De asemenea, a fost elaborat un Memorandum, transmis Ministerului Justiţiei, prin care s-a solicitat preluarea de către A.N.P. a patrimoniului Regiei Autinome “Multiproduct”, fără personal şi degervată de datorii şi creanţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

Drepturile deţinuţilor şi participarea la diferite activităţi

În vederea garantării respectării drepturilor deţinuţilor s-a acţionat pentru :

-implementarea, în mod experimental, a metodologiei de calcul a timpului destinat plimbării ;

-maximizarea intervalului de timp destinat acordării vizitelor, în majoritatea unităţi ajungându-se  durata legală de 2 ore;

-suplimentarea timpului destinat convorbirilor telefonice, la 30 de minute zilnic ;

-selecţionarea a 8.054 deţinuţi, care au fost repartizaţi să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti. Dintre aceştia, 2.990 au fost implicaţi în activităţi remunerate pe bază de contracte de prestări servicii, venitul obţinut fiind de 29,7 milioane lei, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 10 ani ;

-organizarea de activităţi de instruire şcolară, astfel că 267 minori  şi 2.690 deţinuţi urmează cursurile anului şcolar 2012-2013, iar 6 deţinuţi studii universitare ;

-realizarea reinserţiei sociale a deţinuţilor, scop în care au fost organizate cursuri de iniţiere  şi, respectiv, de formare profesională, în 27 de meserii, cursuri de care au beneficiat peste 4.200 de persoane. De asemenea, cu 4.609 deţinuţi s-au desfăşurat activităţi de informare, consiliere şi medierea muncii, iar unităţile de penitenciare, în colaborare cz agenţiile de ocupare a forţei de muncă, cu instituţii publice locale şi organizaţii neguvernamentale, au organizat „Bursele locale ale locurilor de muncă”, în cursul anului trecut 83 deţinuţi fiind înregistraţi în evidenţele angajatorilor;

-asigurarea dreptului la asistenţă religioasă, care s-a realizat cu cei 31 de preoţi ortodocşi angajaţi în sistem, precum şi cu voluntari care au avut acces în penitenciare, în condiţii nediscriminatorii, reprezentanţi ai celor 18 culte religioase recunoscute de lege.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în anul 2012 au fost monitorizate încheierile judecătorilor delegaţi şi ale hotărârilor instanţelor judecătoreşti referitoare la respectarea dreptrurilor deţinuţilor, prevăzute de lege.

Referitor la monitorizarea cauzelor în care statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea drepturilor deţinuţilor, s-a constatat o scădere a numărului de hotărâri pronunţate de la 19 în anul 2011, la 10 în anul 2012.

Demn de menţionat este şi faptul că, în urma vizitelor efectuate în unităţile de detenţie  de către organizaţii care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor omului, Administraţia Penitenciarelor a primit 9 rapoarte de monitorizare.

   Activităţi recuperative

În anul 2013 s-a continuat extinderea şi diversificarea programelor recuperative, sens în care a fost revizuită, tipărită şi distribuită în unităţi “Culegerea de documente normative privind desfăşurarea activităţilor şi programelor de educasţie şi asistenţă psihosocială în penitenciare”.

Culegerea cuprinde :

-programe educaţionale destinate minorilor, inclusiv de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă;

-programe de învăţare a limbii române pentru deţinuţii de altă naţionalitate;

-programul pentru dobândirea autonomiei şi responsabilităţii sociale;

-programe moral-religioase;

-programe educaţionale (culturale, literare, sport şi artă) şi alte programe.

De asemenea, s-au desfăşurat activităţi cultural-artistice, competiţii sportive, au fost organizate vizite în comunitate, acţiuni de susţinere a deţinuţilor aflaţi în impas existenţial şi întâlniri cu personalităţi locale.

Colaborarea interinstituţională

Proiectul Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate a fost definitivat, cu consultarea Ministerul Justiţiei, al unităţilor penitenciare şi al partenerilor instituţionali, fiind postat pe site-ul ANP pentru consultare publică.

În anul care a trecut, s-au derulat următoarele activităţi :

– două sesiuni de lucru la nivel naţional şi 32 pe plan local, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor publice şi cu organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi înn unităţile de penitenciare;

– s-a organizat şi desfăşurat Simpozionul Internaţional „Cercetări şi aplicaţii în psihologie” ;

– au fost încheiate 33 protocoale de colaborare la nivel naţional şi două cu parteneri internaţionali.

Personalul

 Administraţia Naţională a Penitenciarelor are prevăzute 3179 funcţii pentru ofiţerii de penitenciare şi 11834 funcţii de agent de penitenciare.

Modificările de personal din cadrul ANP impun actualizarea în permanenţă a Planului de alarmare a personalului, pentru realizarea căreia s-a implementat, atât la sediul central, cât şi în unităţile subordonate, Sistemul de alarmare prin SMS.

Formarea profesională

Ca şi în anii  precedenţii, instituţiile de învăţământ care pregătesc personal de penitenciare sunt: Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” , Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Institutul medico-militar, SNPAP Tg. Ocna şi, iar formarea iniţială în instituţii de învăţământ se realizează prin cursuri organizate în colaborare cu Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia Tehnică Militară Bucureşti şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, în cadrul cărora studiază 606 cursanţi.

De asemenea, în anul care a trecut, 49 pesoane au absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, 5 Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” şi 282 cursanţi ai Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg.Ocna.

Totodată, au fost organizate diferite cursuri de perfecţionare, care au avut drept scop dezvoltarea profesională şi personală a cadrelor. Ca o noutate în domeniu, s-au intensificat schimburile internaţionale, 10 funcţionari publici participând la cursuri de pregătire în străinătate.

Asistenţa medicală

Asistenţa medicală se asigură prin reţeaua sanitară a ANP, respectiv: 38 cabinete de medicină primară, 33 cabinete de medicină dentară funcţionale, 6 laboratoare de tehnică dentară, unde sunt executate lucrări protetice pentru deţinuţi, 1297 paturi pentru spitalizare continuă.

În anul 2012 a-au acordat deţinuţilor 814.092 consultaţii, iar 2.881 deţinuţi au fost internaţi în infirmerie, 14.823 în penitenciarele spiral şi 938 în unităţi sanitare din alte reţele sanitare. Accent deosebit s-a pus pe activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor, în special a bolilor infectocontagioase (HIV, TBC şi hepatita C).

În ceea ce priveşte rata mortalităţii, s-au produs 115 decese,  cauzalitatea frecventă constituind-o bolile cardio-vasculare şi neoplaziile.

 Relaţii publice şi comunicare

 Deschiderea sistemului penitenciar faţă de societate a fost o preocupare prioritară şi asumată, fiind derulată o amplă campanile sub egida “Suntem produsul mediului în care trăim”, cu reliefarea explicită a rolului pe care comunitatea îl joacă în procesul de reintegrare a deţinuţilor.

Festivalul “Multiart” pentru deţinuţi continuă să fie o bună premisă de reconstrucţie a relaţiei penitenciar – societate, prin implicarea artiştilor profesionişti şi a studenţilor, prin organizarea de dezbatei, prezentarea unor moment artistice de valoare şi, mai ales, prin atragerea a mii de spectator, care se apropie în felul acesta de realitatea mediului carceral românesc.

Prevenire, monitorizare şi control, un segment de activitate pentru care au fost elaborate studii de evidenţiere a factorilor de risc, a vulnerabilităţii existente în sistemul penitenciar, precum şi a tendinţelor evolutive ale acestora generate de grupări infracţionale organizate la nivelul penitenciarelor, urmărindu-se cu precădere descoperirea aspectelor privind tipurile de puteri şi influenţa exercitate de acestea în spaţiile de deţinere.

Pentru monitorizarea modului de desfăşurarea a activităţilor, în anul 2012 au fost derulate 13 misiuni de audit intern, din care 7 misiuni planificate şi 5 misiuni de audit ad-hoc, care au verificat sistemul de control managerial, managementul medico-sanitar, cel al implementării proiectelor finanţate din fonduri externe, sectorul financiar-contabil, achiziţiile publice, precum şi managementul resurselor umane.

 

*

 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, fie că a aparţinut Ministerului Internelor sau, cum este acum, Ministerului Justiţiei, „a beneficiat„ de-a lungul timpului de subfinanţare consistentă comparativ cu celelalte instituţii din structura  respectivului minister.

O.A.D.O. consideră că ar trebui ca Guvernul României să se aplece cu condescendenţă şi să analizeze pe fond toate problemele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, segment deosebit de important într-o societate cu valenţe democrate, care işi propune, în primul rând, reabilitarea şi reinserţia socială a deţinuţilor.

 


Capitolul XXII din Raportul OADO pe anul 2012

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

 

            De-a lungul sutelor de ani, dacă ne gândim că prima atestare documentară datează din 1380,  cînd se fac primele menţiuni  despre Ocna Trotuşului, ocnele fiind exploatări ale minelor subterane de sare, unde forţa de muncă o constituiau „ocnaşii” – de regulă cei condamnaţi pentru tâlhărie, omoruri etc., sistemul penitenciar a cunoscut evoluţii successive. Momentul poate cel mai important pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia îl constituie perioada imediat următoare Revoluţiei din Decembrie ’89.

            Astfel, reforma sistemului penitenciar a început cu aplicarea Legii nr. 21 din 15.10.1990, odată cu trecerea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei şi a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, respectarea demnităţii umane, imparţialitate şi lipsa oricărei discriminări bazată pe naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă, suplimentarea tuturor drepturilor acordate persoanelor private de libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă, precum  şi asigurarea unei totale transparenţe.

            De asemenea, ratificarea de către România, prin Legea nr. 30/18.05.1994, a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a impus exigenţe sporite, determinate de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie a persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în consens cu normele internaţionale în materie.

Ca şi în anii precedenţi, în 2013, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a asigurat derularea activităţilor prin coordonare regională, cele 46 de unităţi ale sistemului penitenciar fiind împărţite în opt zone geografice, respective: NORD-EST –  Iaşi (unitate coordonatoare), Botoşani, Vaslui, Bacău, Şcoala de pregătire a agenţilor de penitenciare Târgu Ocna, Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, Centrul de Reeducare Târgu Ocna; SUD-EST – Poarta Albă (unitate coordonatoare), Focşani, Galaţi, Brăila, Tulcea, Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti, Spitalul Penitenciar Poarta Albă;  SUD MUNTENIA – Mărgineni (unitate coordonatoare), Slobozia, Giurgiu, Colibaşi, Ploieşti, Târgşor, Centrul de Reeducare Găeşti, Penitenciarul Spital Colibaşi; SUD-VEST OLTENIA – Craiova (unitate coordonatoare), Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Pelendava, Penitenciarul de minori şi tineri Craiova; VEST – Timişoara (unitate coordonatoare), Arad, Deva, Centrul de Reeducare Buziaş; NORD-VEST – Gherla (unitate coordonatoare), Oradea, Satu Mare, Baia Mare,  Bistriţa, Penitenciarul Spital Dej;  CENTRU – Aiud (unitate (unitate coordonatoare), Codlea, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi zona BUCUREŞTI-ILFOV – Bucureşti Rahova (unitate coordonatoare), Bucureşti Jilava,  Penitenciarul Spital  Jilava, Penitenciarul Spital Rahova şi Baza de aprovizionare, gospodărir şi reparaţii.

 

SIGURANŢA ŞI REGIMUL PENITENCIAR

 

Structura deţinuţilor aflaţi în unităţile de detenţie din sistemul administraţiei penitenciare, în funcţie de regimurile de execuţie, la data de 31.12.2012 se prezenta astfel: din totalul de 31.817 persoane private de libertate aflate în unităţile de detenţie, 28.473 erau condamnate definitiv,  3.179 arestate preventiv şi condamnate în primă instanţă şi 165 minori aflaţi în centre de reeducare.

Ponderea deţinuţilor recidivişti continuă să se menţină la un procent ridicat, respective 45,78 %, , cu o scădere nesemnificativă faţă de anukl 2011 (45.87 %). Structura efectivelor după natura principalelor infracţiuni săvârsite, la fel ca şi în anii precedenţi, indică predominanţa infracţiunilor contra patrimoniului (16584) şi a infracţiunilor contra persoanei (9611).

  Repartiţia în funcţie de  vârstă a persoanelor private de libertate este următoarea : 14-18 ani 444, 18-21 ani  1676, 22-30 ani  11220, 31-40 ani   10408, 41-60 ani   7541 peste 60 ani 528.

În anul 2012 în unităţile de detenţie subordonate se aflau 174 cetăţeni străini, structura acestora indicând o preponderenţă a cetăţenilor turci (35), moldoveni (26) şi bulgari (11).

În perioada de referinţă, comisiile pentu liberare condiţionată au analizat situaţia a 17.969 de deţunuţi propuşi pentru a beneficia de această prevedere legală, 10.229 dintre aceştia beneficiind de liberare condiţionată. Totodată, în anul care a trecut, au fost puse  în libertate, prin întreruperea executării pedepsei, 73 persoane, înregistrându-se o scădere semnificativă comparativ cu anul precedent (97 persoane).

 

Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere s-a realizat prin :

 

  • Au fost implementate, ca elemente de serviciu, în cele 8 penitenciare cu rol de coordonare regională, unităţile canine specializate în depistarea drogurilor şi a telefoanelor mobile.
  • Pentru dotarea corespunzătoare a personalului care desfăşoară activităţi de pază, supraveghere şi escortare, au fost achiziţionate 114 terminale portabile, o autospecială, 141 veste antiglonţ, 430 pistoale semiautomate cu muniţie letală şi 15 pistoale cu muniţie non-letală.
  • Au fost stabilite legături cu operatorii de telefonie mobilă, în vederea elimineării şi reducerii posibilităţii de utilizare în mod illegal a telefoniei mobile de către deţinuţi, prin diminuarea semnalului GSM în unităţile subordonate ANP.
  • Începând cu luna mai 2012, a fost iniţiat un proiect de audiere prin videoconferinţă a deţinuţilor din Spitalul Penitenciar Dej şi penitenciarele Gherla şi Oradea. Sistemul a fost operaţional până la 31 iulie 2012, aparatura necesară fiind pusă la dispoziţie, cu titlu gratuity, de către o firmă din domeniul video-comunicaţiilor, fiiind consultaţi şi audiaţi medical 140 de deţinuţi. În present, se continuă demersurile în vederea implementării sistemului audierii prin videoconferinţă.
  • Un număr de 1.353 de cadre au fost incluse în programe de instruire, care au vizat îmbunătăţirea managementului incidentelor prin dezvoltarea de competenţe profesionale, cu următoarele categorii de personal:

    -componenţii structurilor de intervenţie;

    -personalul din sectorul operativ (supraveghere, însoţire, escortare);

    -ofiţeri cu funcţii de execuţie şi conducere, pentru însuşirea modealităţilor de acţiune în diferite situaţii;

    -personalul care poate îndeplini atribuţii de negociere în situaţii de criză.

.  

Incidente în unităţile subordonate ANP

În perioada analizată au avut loc 3 evadări, 2 tentative de evadare, 4 părăsiri ale punctelor de lucru şi 1 tentativă de părăsire a punctului de lucru.

Referitor la tentativele de introducere în penitenciare de obiecte interzise, s-au înregistrat 122 cazuri de descoperire a unor substanţe interzise (pulverulente, solide şi lichide), precum şi 10.505 telefoane mobile, din care  2.012 înainte de intrarea în posesia persoanelor private de liberate şi 8.493 după intrarea în posesie.

A fost continuat Studiul privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, în vederea decelării cauzelor care perturbă climatul normal de convieţuire, iniţiat în anul 2010. Concluziile desprinse au constituit o reală bază de lucru în formularea de recomandări pentru reducerea factorilor de risc şi conturarea unei imagini reale a fenomenului violenţei carcerale, respectiv, : altercaţii, agresiuni, sinucideri şi agresiuni asupra cadrelor.

Situaţia sancţiunilor aplicate persoanelor private de libertate a avut o tendinţă crescătoare comparativ cu anii precedenţi, materializate în :

   -suspendarea dreptului de a cumpăra şi a primi bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individual;

   -suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult trei luni;

   -avertisment;

   -suspendarea pe o perioadă determinată a dreptului de a participa la activităţi cultural, artistice şi sportive;

   -suspendarea dreptului de a presta o muncă pe o perioadă de cel mult o lună.

 

Misiuni de transferare

Analizarea prezentărilor persoanelor private de libertate la organelle judiciare, policlinici, spitale ori la alte activităţi, a constituit o prioritate pentru administraţia penitenciară, care a avut în vedere necesitatea reducerii deplasărilor nejustificate ale deţinuţilor, diminuarea cheltuielilor aferente, precum şi folosirea eficientă a resurselor umane avute la dispoziţie.

Printr-o monitorizare permanentă, instituirea unor reguli pe baza protocoalelor zonale întocmite  şi intervenirea cu  operativitate ori de câte ori a fost cazul, s-a realizat transferul între unităţile de penitenciare a 70.177 deţinuţi, iar alte 29.263 persoane au fost prezentate în faţa organelor judiciare.

 

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Pentru diminuarea efectelor supraaglomerării unităţilor de penitenciare, au fost ăncheiate o serie de lucrări concrete, la penitenciarele Iaşi, Tichileşti şi Vaslui, în vederea măririi capacităţii de deţinere a sistemului penitenciar şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în conformitate cu standardele europene, iar prin hotărîre guvernamentală, Centrul de Reeducare Găeşti a fost reorganizat în penitenciar cu regim deschis, cu o capacitate estimată de 500 de locuri.

Tot cu scopul creşterii capacităţii de cazare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a suspus atenţiei Ministerului Justiţiei proiectele privind constuirea a două noi penitenciare, în locaţii ce vor fi stabilite ulterior, locaţii pentru care a solicitat autorităţilor teritoriale sprijin în vederea identificării de terenuri sau clădiri care îndeplinesc condiţiile scopului urmărit.

De asemenea, a fost elaborat un Memorandum, transmis Ministerului Justiţiei, prin care s-a solicitat preluarea de către A.N.P. a patrimoniului Regiei Autinome “Multiproduct”, fără personal şi degervată de datorii şi creanţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

Drepturile deţinuţilor şi participarea la diferite activităţi

În vederea garantării respectării drepturilor deţinuţilor s-a acţionat pentru :

-implementarea, în mod experimental, a metodologiei de calcul a timpului destinat plimbării ;

-maximizarea intervalului de timp destinat acordării vizitelor, în majoritatea unităţi ajungându-se  durata legală de 2 ore;

-suplimentarea timpului destinat convorbirilor telefonice, la 30 de minute zilnic ;

-selecţionarea a 8.054 deţinuţi, care au fost repartizaţi să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti. Dintre aceştia, 2.990 au fost implicaţi în activităţi remunerate pe bază de contracte de prestări servicii, venitul obţinut fiind de 29,7 milioane lei, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 10 ani ;

-organizarea de activităţi de instruire şcolară, astfel că 267 minori  şi 2.690 deţinuţi urmează cursurile anului şcolar 2012-2013, iar 6 deţinuţi studii universitare ;

-realizarea reinserţiei sociale a deţinuţilor, scop în care au fost organizate cursuri de iniţiere  şi, respectiv, de formare profesională, în 27 de meserii, cursuri de care au beneficiat peste 4.200 de persoane. De asemenea, cu 4.609 deţinuţi s-au desfăşurat activităţi de informare, consiliere şi medierea muncii, iar unităţile de penitenciare, în colaborare cz agenţiile de ocupare a forţei de muncă, cu instituţii publice locale şi organizaţii neguvernamentale, au organizat „Bursele locale ale locurilor de muncă”, în cursul anului trecut 83 deţinuţi fiind înregistraţi în evidenţele angajatorilor;

-asigurarea dreptului la asistenţă religioasă, care s-a realizat cu cei 31 de preoţi ortodocşi angajaţi în sistem, precum şi cu voluntari care au avut acces în penitenciare, în condiţii nediscriminatorii, reprezentanţi ai celor 18 culte religioase recunoscute de lege.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în anul 2012 au fost monitorizate încheierile judecătorilor delegaţi şi ale hotărârilor instanţelor judecătoreşti referitoare la respectarea dreptrurilor deţinuţilor, prevăzute de lege.

Referitor la monitorizarea cauzelor în care statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea drepturilor deţinuţilor, s-a constatat o scădere a numărului de hotărâri pronunţate de la 19 în anul 2011, la 10 în anul 2012.

Demn de menţionat este şi faptul că, în urma vizitelor efectuate în unităţile de detenţie  de către organizaţii care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor omului, Administraţia Penitenciarelor a primit 9 rapoarte de monitorizare.

   Activităţi recuperative

În anul 2013 s-a continuat extinderea şi diversificarea programelor recuperative, sens în care a fost revizuită, tipărită şi distribuită în unităţi “Culegerea de documente normative privind desfăşurarea activităţilor şi programelor de educasţie şi asistenţă psihosocială în penitenciare”.

Culegerea cuprinde :

-programe educaţionale destinate minorilor, inclusiv de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă;

-programe de învăţare a limbii române pentru deţinuţii de altă naţionalitate;

-programul pentru dobândirea autonomiei şi responsabilităţii sociale;

-programe moral-religioase;

-programe educaţionale (culturale, literare, sport şi artă) şi alte programe.

De asemenea, s-au desfăşurat activităţi cultural-artistice, competiţii sportive, au fost organizate vizite în comunitate, acţiuni de susţinere a deţinuţilor aflaţi în impas existenţial şi întâlniri cu personalităţi locale.

Colaborarea interinstituţională

Proiectul Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate a fost definitivat, cu consultarea Ministerul Justiţiei, al unităţilor penitenciare şi al partenerilor instituţionali, fiind postat pe site-ul ANP pentru consultare publică.

În anul care a trecut, s-au derulat următoarele activităţi :

– două sesiuni de lucru la nivel naţional şi 32 pe plan local, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor publice şi cu organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi înn unităţile de penitenciare;

– s-a organizat şi desfăşurat Simpozionul Internaţional „Cercetări şi aplicaţii în psihologie” ;

– au fost încheiate 33 protocoale de colaborare la nivel naţional şi două cu parteneri internaţionali.

Personalul

 Administraţia Naţională a Penitenciarelor are prevăzute 3179 funcţii pentru ofiţerii de penitenciare şi 11834 funcţii de agent de penitenciare.

Modificările de personal din cadrul ANP impun actualizarea în permanenţă a Planului de alarmare a personalului, pentru realizarea căreia s-a implementat, atât la sediul central, cât şi în unităţile subordonate, Sistemul de alarmare prin SMS.

Formarea profesională

Ca şi în anii  precedenţii, instituţiile de învăţământ care pregătesc personal de penitenciare sunt: Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” , Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Institutul medico-militar, SNPAP Tg. Ocna şi, iar formarea iniţială în instituţii de învăţământ se realizează prin cursuri organizate în colaborare cu Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia Tehnică Militară Bucureşti şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, în cadrul cărora studiază 606 cursanţi.

De asemenea, în anul care a trecut, 49 pesoane au absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, 5 Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” şi 282 cursanţi ai Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg.Ocna.

Totodată, au fost organizate diferite cursuri de perfecţionare, care au avut drept scop dezvoltarea profesională şi personală a cadrelor. Ca o noutate în domeniu, s-au intensificat schimburile internaţionale, 10 funcţionari publici participând la cursuri de pregătire în străinătate.

Asistenţa medicală

Asistenţa medicală se asigură prin reţeaua sanitară a ANP, respectiv: 38 cabinete de medicină primară, 33 cabinete de medicină dentară funcţionale, 6 laboratoare de tehnică dentară, unde sunt executate lucrări protetice pentru deţinuţi, 1297 paturi pentru spitalizare continuă.

În anul 2012 a-au acordat deţinuţilor 814.092 consultaţii, iar 2.881 deţinuţi au fost internaţi în infirmerie, 14.823 în penitenciarele spiral şi 938 în unităţi sanitare din alte reţele sanitare. Accent deosebit s-a pus pe activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor, în special a bolilor infectocontagioase (HIV, TBC şi hepatita C).

În ceea ce priveşte rata mortalităţii, s-au produs 115 decese,  cauzalitatea frecventă constituind-o bolile cardio-vasculare şi neoplaziile.

 Relaţii publice şi comunicare

 Deschiderea sistemului penitenciar faţă de societate a fost o preocupare prioritară şi asumată, fiind derulată o amplă campanile sub egida “Suntem produsul mediului în care trăim”, cu reliefarea explicită a rolului pe care comunitatea îl joacă în procesul de reintegrare a deţinuţilor.

Festivalul “Multiart” pentru deţinuţi continuă să fie o bună premisă de reconstrucţie a relaţiei penitenciar – societate, prin implicarea artiştilor profesionişti şi a studenţilor, prin organizarea de dezbatei, prezentarea unor moment artistice de valoare şi, mai ales, prin atragerea a mii de spectator, care se apropie în felul acesta de realitatea mediului carceral românesc.

Prevenire, monitorizare şi control, un segment de activitate pentru care au fost elaborate studii de evidenţiere a factorilor de risc, a vulnerabilităţii existente în sistemul penitenciar, precum şi a tendinţelor evolutive ale acestora generate de grupări infracţionale organizate la nivelul penitenciarelor, urmărindu-se cu precădere descoperirea aspectelor privind tipurile de puteri şi influenţa exercitate de acestea ăn spaţiile de deţinere.

Pentru monitorizarea modului de desfăşurarea a activităţilor, în anul 2012 au fost derulate 13 misiuni de audit intern, din care 7 misiuni planificate şi 5 misiuni de audit ad-hoc, care au verificat sistemul de control managerial, managementul medico-sanitar, cel al implementării proiectelor finanţate din fonduri externe, sectorul financiar-contabil, achiziţiile publice, precum şi managementul resurselor umane.

 

*

 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, fie că a aparţinut Ministerului Internelor sau, cum este acum, Ministerului Justiţiei, „a beneficiat„ de-a lungul timpului de subfinanţare consistentă comparativ cu celelalte instituţii din structura  respectivului minister.

O.A.D.O. consideră că ar trebui ca Guvernul României să se aplece cu condescendenţă şi să analizeze pe fond toate problemele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, segment deosebit de important într-o societate cu valenţe democrate, care işi propune, în primul rând, reabilitarea şi reinserţia socială a deţinuţilor.