Capitolul XXI si XXII din Raportul OADO pe anul 2012

CAPITOLUL  XX1

 

        AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

Activitatea acestei Agenţii atât de importante în sistemul instituţional al oricărei ţări, în anul 2012 s-a axat pe realizarile  obiectivelor administratiei fiscale şi anume :

  • servicii de calitate şi proceduri mai simple ;
  • combaterea evaziunii fiscale ;
  • combaterea corupţiei ;
  • politica de resurse umane

Pentru Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală prioritatea a fost şi este legată de identificarea şi combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale, în anul 2012 A.N.A.F.  reuşind să colecteze mai mult comparativ cu anii precedenţi, colectări materializate în  recuperarea unor sume considerabile din combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, anul trecut s-a reuşit îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă şi eficienţă a resurselor utilizate de ANAF pentru colectarea banilor la buget, economisindu-se o sumă apreciabilă din resursele utilizate pentru această activitate.

A.N.A.F. colectează arpoximativ 94% din veniturile bugetului general consolidat, care reprezintă obligaţiile fiscale aferente impozitelor şi taxelor bugetului de stat şi contribuţiilor sociale (veniturile bugetelor de pensii, sănătate şi şomaj).

Procesul de extindere a competenţelor A.N.A.F. a continuat şi în anul 2012, cu înca o etapă: începând cu data de 1 iulie 2012, au fost preluate în administrare contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, prevăzute în Codul fiscal.

Întreaga activitate este structurată pe o administratie sub forma de reţea, A.N.A.F. fiind  reprezentată în fiecare judet şi în Bucureşti, prin structuri teritoriale. Cei 26.668 de angajaţi ai A.N.A.F. administrează aproape 8 milioane de contribuabili (persoane juridice, persoane fizice şi persoane fizice autorizate), în toate etapele pe care aceştia trebuie să le parcurgă în relaţia cu administraţia fiscală: înregistrare, declarare, plată voluntară sau executare silită, verificare şi solu-ionarea eventualelor contestaţii.

 

 

Încasarea veniturilor bugetare în anul 2012 s-a bazat pe o gestionare corespunzătoare a impozitelor, taxelor si contribuţiilor sociale, astfel încât, deşi condiţiile economice nu au fost dintre cele mai bune, rezultatele au depăşit nivelul anului anterior.

Pentru încasări eficiente şi pentru creşterea eficacităţii colectării, procesul de extindere a competenţelor A.N.A.F. a continuat cu încă o etapă, astfel că, începând cu data de 1 iulie 2012, au fost preluate în administrare contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice.

În condiţiile în care P.I.B. a înregistrat o creştere nominală de 5,1% în anul 2012, veniturile colectate de A.N.A.F. au fost de 167.803,2 mil. lei, cu 6,5% mai mari decât în anul 2011. Ponderea încasarilor în P.I.B. a crescut de la 28,3%, la 28,7%., iar programul bugetar a fost realizat aproape integral (cca. 98,9%).

În ceea ce priveşte recuperarea arieratelor, s-a continuat cu colectarea obligaţiilor restante, preocupare prioritară pentru administraţia fiscală. Pentru aceasta, în primele 15 zile de la data scadenţei, organele specializate ale A.N.A.F. declanşează procedurile de executare silită, acţiuni care au condus la încasarea a 17.679,8 mil. lei, cu 23,7% mai mult decât în anul precedent.

Începând cu anul 2012, au fost dezvoltate serviciile pentru contribuabilii persoane fizice cu averi/venituri mari, pentru mai buna informare a acestora, în vederea creşterii gradului de responsabilizare privind declararea corectă şi la timp a veniturilor. În acest scop, au fost transmise 398 notificari amiabile, prin care acestia sunt înstiintati cu privire la veniturile din strainatate pe care trebuie sa le declare administratiei, modalitatile si termenele de declarare, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nedeclarării. 

Cea mai eficientă modalitate de executare silită s-a dovedit a fi comunicarea somaţiei, fiind emise  3.274.598 de somaţii, care au  adus 73% din totalul veniturilor din executare silită.

Un rol tot mai important în reducerea treptată a costului colectării şi dinamizării executării silite îl are Unitatea de Imprimare Rapidă, care a tipărit şi  expediat contribuabililor din întreaga ţară aproape 40 milioane de acte administrativ-fiscale (somaţii de plată, notificări la nedepunerea declaraţiilor fiscale, decizii de calcul accesorii şi înştiinţări de stingere a creanţelor) emise în procedura de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, influenţând pozitiv volumul încasărilor bugetare.

În structura arieratelor rămase de recuperat, contribuabilii mari deţineau 32,5 %, iar contribuabilii mijlocii, 16,9 %. Prevenirea evaziunii fiscale este pilonul principal pe care se sprijină încasarea veniturilor bugetare, de aceea procesul de îmbunătăţire şi modernizare a serviciilor, precum şi de simplificare a procedurilor, a continuat şi în anul 2012, urmărindu-se  îmbunatatirea continuă a relaţiei cu contribuabilii, prin furnizarea de răspunsuri prompte, corecte, cât mai personalizate la întrebările adresate de către aceştia privind neclarităţile legislative, precum şi prin adaptarea serviciilor furnizate, astfel încât obligaţiile fiscale să fie îndeplinite în condiţii cât mai bune şi mai facile. De asemenea, continuă actiunile de furnizare de programe, asistenţă şi alte informaţii ce pot fi descărcate gratuit de pe site-ul A.N.A.F. Informarea corectă şi la timp a contribuabililor este esenţială pentru civismul fiscal al acestora.

Controlul este al doilea pilon important, pe lânga conformarea voluntară, pe care se sprijină sistemul de administrare a veniturilor, în vederea identificării contribuabililor cu risc

fiscal ridicat. S-au desfăşurat activităţi de informaţii fiscale, selecţii de contribuabili pe diverse criterii de risc, cooperare administrativă pe linie de T.V.A. şi impozite directe cu statele cu care România are încheiate convenţii,  controale împreună cu administraţii fiscale şi organisme europene, în vederea prevenirii şi combaterii fraudei transfrontaliere, acţiuni menite a combate evaziunea fiscală.

Inspecţiile fiscale şi alte modalităţi de verificare şi control, desfăşurate de cele trei structuri specializate ale A.N.A.F. – Activitatea de Inspecţie Fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţionala a Vămilor – contribuie, pe lânga încasarea de venituri suplimentare, şi la prevenirea şi descurajarea practicilor evazioniste, implicit la creşterea numărului contribuabililor care se înregistrează, declară şi plătesc corect veniturile bugetare datorate.

Menţionăm că în anul 2012, activitatea de inspecţie fiscală a vizat cu prioritate domenii cu risc fiscal ridicat, stabilite în cadrul Grupului de lucru interinstituţional pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale şi anume: exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos, construcţii şi materiale de construcţie,  turism,transporturi, producerea şi comercializarea unor

mărfuri (agro-alimentare, tutun, alcool, produse energetice).

S-a  publicat calendarul obligaţiilor fiscale pentru 2012, care cuprinde: 

. Fişierul, actualizat , „Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetul de stat”.

.Modulul “ANAFI- baza de date cu întrebări şi răspunsuri privind problematica fiscală”, actualizat periodic cu întrebările cu caracter legislativ ale contribuabililor şi răspunsurile date acestora.

În vederea asigurării unor servicii de calitate şi proceduri mai simple, Administraţia fiscală a continuat eforturile pentru modernizarea accesului la serviciile sale, sprijinind în special accesul electronic. Pentru aceasta, s-au creat condiţii tehnice pentru declarare electronică (cu excepţia unui număr restrâns de declaraţii care sunt depuse de un număr relativ

mic de contribuabili şi au frecvenţa şi valoare redusă) şi este în curs de extindere plata electronică.

Serviciile electronice promovate în continuare de A.N.A.F. sunt o oportunitate pentru o conformare rapidă, sigură şi economică. A.N.A.F. asigură asistenţa necesară contribuabililor la utilizarea serviciului de depunere on-line a declaraţiilor.

Respectând însă dreptul contribuabililor de a decide în funcţie de preferinţe sau posibilităţi, sunt păstrate, în acelaşi timp, şi căile tradiţionale, respectiv, depunerea declaraţiilor  fie la ghişeu, fie prin  expedieri poştale.

În cadrul activităţii de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor, au fost soluţionate 53.781 adrese şi au fost transmise răspunsuri la 18.648 solicitîri prin poşta electronică, iar la

Centrul de asistenţă prin telefon s-au primit şi au fost furnizate răspunsuri pentru 1.148.494

apeluri de la contribuabili din întreaga ţară.

De asemenea, A.N.A.F. continuă sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate financiară temporară, printr-un sistem stabil de înlesniri fiscale. În domeniul rambursării şi restituirii sumelor cuvenite contribuabililor, administraţia fiscală face permanent eforturi de reducere a timpului de aşteptare, fiind astfel asigurate resursele băneşti necesare contribuabililor pentru continuarea activităţii. De asemenea, este menţinută transparenţa necesară acestui tip de activitate.

Au fost puse la dispoziţia contribuabililor, gratuit, prin publicare pe site, o serie de ghiduri care să faciliteze conformarea contribuabililor persoane fizice:

.“Ghidul privind declararea şi plata contribuţiilor sociale de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente”;

.,,Ghidul contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei

bunurilor (închirieri şi arendă)”.

De asemenea, au fost redactate 26 buletine informative, iar pentru asigurarea implementării şi aplicării unitare a legislaţiei fiscale şi procedural-fiscale de către toate structurile de specialitate din cadrul A.N.A.F., au fost realizate şi transmise 13 buletine informative referitoare la modificările legislative adoptate în prima parte a anului.

În acelaşi timp, au fost elaborate şi difuzate comunicate de presă privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor şi buletine informative.

Ca rezultat concret al procedurilor simplificate şi al asistenţei de calitate furnizate contribuabililor, gradul de conformare voluntară la declarare şi la plata a crescut comparativ cu anii precedenţi.

Demn de reţinut este faptul că Garda Financiară este singurul organ de control din cadrul ANAF care este abilitat să execute constatări şi alte verificari la solicitarea organelor de urmărire penală, documentele rezultate având caracter de elemente probatorii în cazurile de evaziune fiscală instrumentate de Parchete.

La nivelul întregii ţări, comisarii Gărzii Financiare au desfăşurat 124.652 verificări, în urma cărora au fost aplicate amenzi, s-au confiscat de bunuri şi numerar, suspendari de activitate, precum şi efectuarea de verificări de specialitate la solicitarea unor instituţii şi anume, Parchet, DNA, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În scopul realizarii obiectivelor sale, în vederea combaterii fraudei comunitare, Garda

Financiară a cooperat cu organe similare din alte state din cadrul Uniunii Europene.

Pozitia geograficî a României, de granita în partea de Sud-Est a teritoriului comunitar, implica pentru Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.)o responsabilitate suplimentara: pe lânga apararea spatiului economic si social national, autoritatea vamala are rolul de a asigura o protejare corespunzatoare a intereselor financiare comunitare, conform exigentelor Uniunii Europene.

Prin activitatea de control A.N.V. a urmărit protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale si ale bugetului national., scop în care a întărit măsurile de supraveghere în domeniul produselor accizabile si în domeniul produselor energetice, a controlului în trafic, iar pentru protejarea teritoriului vamal naţional şi comunitar, au fost întreprinse actiuni în vederea combaterii: traficului ilicit de droguri, prevenirea si descoperirea operatiunilor de trafic ilicit cu tigarete, a contrabandei cu mărfuri contrafăcute şi pirat, traficului ilicit de bunuri culturale mobile, precum şi  a contrabandei cu mărfuri cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului. 

Activitatea A.N.V. este în continuă modernizare, conform exigenţelor comunitare şi ale viitoarei integrări a României în spaţiul Schengen. În consecinţă, ponderea cea mai mare a activitatii de investitii a avut-o continuarea lucrărilor la obiectivele Schengen, precum şi întărirea cooperării cu administraţile vamale vecine.

            În anul 2012, cele 82 echipe mobile din cadrul structurilor teritoriale ale autorităţii vamale au derulat peste  13.800 de misiuni.

Realizările pozitive din anul 2012 se datorează profesionalismului angajaţilor care s-au dedicat îndeplinirii obiectivelor stabilite, dar şi sprijinului acordat ANAF de către Ministerul Public, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

O premisă importantă pentru buna desfăşurare a activităţii de administrare o constituie calitatea angajaţilor. Politica de resurse umane a A.N.A.F. acordă prioritate pregătirii profesionale şi dezvoltării carierei personalului.

Planul de pregătire profesională pune accent pe cunoaşterea legislaţiei de către angajaţii din structurile de control, de soluţionare a contestaţiilor şi de către cei care răspund la adresele privind explicaţii legislative solicitate de contribuabili.

În condiţiile fluctuaţiei mari a personalului la nivel central si teritorial, a deficitului de

personal din anumite sectoare. de activitate, a continuat procesul de ocupare definitivă a unor posturi de conducere.

În ceea ce priveşte activitatea de comunicare externă, mass-media a reprezentat un partener important pentru informarea publicului asupra initiaţivelor şi acţiunilor dsfăşurate de A.N.A.F.

Activitatea de comunicare instituţională a urmărit informarea corectă şi rapidă a opiniei

publice, în condiţiile creşterii permanente a gradului de transparenţă instituţională.

 

 

*

 

Toate aspectele enunţate mai sus converg spre concluzia că anul 2012 a fost un an cu multiple realizări în Administraţia fiscală şi ne exprimăm speranţa că în perioada următoare se va acţiona pentru reducerea – dacă nu eliminarea totală – a evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea nivelul general al colectării veniturilor bugetare administrate de ANAF, inclusiv prin creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale.

            Se pare că anul 2013 va aduce modificări substanţiale şi în aparatul de lucru al ANAF, urmând a se demara un amplu proces de reformă, cu sprijinul Băncii Mondiale, în scopul creşterii performanţei în activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi de a flexibiliza relaţia contribuabililor cu această instituţie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL  XXII

 

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

 

            De-a lungul sutelor de ani, dacă ne gândim că prima atestare documentară datează din 1380,  cînd se fac primele menţiuni  despre Ocna Trotuşului, ocnele fiind exploatări ale minelor subterane de sare, unde forţa de muncă o constituiau „ocnaşii” – de regulă cei condamnaţi pentru tâlhărie, omoruri etc., sistemul penitenciar a cunoscut evoluţii successive. Momentul poate cel mai important pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia îl constituie perioada imediat următoare Revoluţiei din Decembrie ’89.

            Astfel, reforma sistemului penitenciar a început cu aplicarea Legii nr. 21 din 15.10.1990, odată cu trecerea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei şi a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, respectarea demnităţii umane, imparţialitate şi lipsa oricărei discriminări bazată pe naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă, suplimentarea tuturor drepturilor acordate persoanelor private de libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă, precum  şi asigurarea unei totale transparenţe.

            De asemenea, ratificarea de către România, prin Legea nr. 30/18.05.1994, a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a impus exigenţe sporite, determinate de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie a persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în consens cu normele internaţionale în materie.

Ca şi în anii precedenţi, în 2013, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a asigurat derularea activităţilor prin coordonare regională, cele 46 de unităţi ale sistemului penitenciar fiind împărţite în opt zone geografice, respective: NORD-EST –  Iaşi (unitate coordonatoare), Botoşani, Vaslui, Bacău, Şcoala de pregătire a agenţilor de penitenciare Târgu Ocna, Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, Centrul de Reeducare Târgu Ocna; SUD-EST – Poarta Albă (unitate coordonatoare), Focşani, Galaţi, Brăila, Tulcea, Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti, Spitalul Penitenciar Poarta Albă;  SUD MUNTENIA – Mărgineni (unitate coordonatoare), Slobozia, Giurgiu, Colibaşi, Ploieşti, Târgşor, Centrul de Reeducare Găeşti, Penitenciarul Spital Colibaşi; SUD-VEST OLTENIA – Craiova (unitate coordonatoare), Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Pelendava, Penitenciarul de minori şi tineri Craiova; VEST – Timişoara (unitate coordonatoare), Arad, Deva, Centrul de Reeducare Buziaş; NORD-VEST – Gherla (unitate coordonatoare), Oradea, Satu Mare, Baia Mare,  Bistriţa, Penitenciarul Spital Dej;  CENTRU – Aiud (unitate (unitate coordonatoare), Codlea, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi zona BUCUREŞTI-ILFOV – Bucureşti Rahova (unitate coordonatoare), Bucureşti Jilava,  Penitenciarul Spital  Jilava, Penitenciarul Spital Rahova şi Baza de aprovizionare, gospodărir şi reparaţii.

 

SIGURANŢA ŞI REGIMUL PENITENCIAR

 

Structura deţinuţilor aflaţi în unităţile de detenţie din sistemul administraţiei penitenciare, în funcţie de regimurile de execuţie, la data de 31.12.2012 se prezenta astfel: din totalul de 31.817 persoane private de libertate aflate în unităţile de detenţie, 28.473 erau condamnate definitiv,  3.179 arestate preventiv şi condamnate în primă instanţă şi 165 minori aflaţi în centre de reeducare.

Ponderea deţinuţilor recidivişti continuă să se menţină la un procent ridicat, respective 45,78 %, , cu o scădere nesemnificativă faţă de anukl 2011 (45.87 %). Structura efectivelor după natura principalelor infracţiuni săvârsite, la fel ca şi în anii precedenţi, indică predominanţa infracţiunilor contra patrimoniului (16584) şi a infracţiunilor contra persoanei (9611).

  Repartiţia în funcţie de  vârstă a persoanelor private de libertate este următoarea : 14-18 ani 444, 18-21 ani  1676, 22-30 ani  11220, 31-40 ani   10408, 41-60 ani   7541 peste 60 ani 528.

În anul 2012 în unităţile de detenţie subordonate se aflau 174 cetăţeni străini, structura acestora indicând o preponderenţă a cetăţenilor turci (35), moldoveni (26) şi bulgari (11).

În perioada de referinţă, comisiile pentu liberare condiţionată au analizat situaţia a 17.969 de deţunuţi propuşi pentru a beneficia de această prevedere legală, 10.229 dintre aceştia beneficiind de liberare condiţionată. Totodată, în anul care a trecut, au fost puse  în libertate, prin întreruperea executării pedepsei, 73 persoane, înregistrându-se o scădere semnificativă comparativ cu anul precedent (97 persoane).

 

Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere s-a realizat prin :

 

  • Au fost implementate, ca elemente de serviciu, în cele 8 penitenciare cu rol de coordonare regională, unităţile canine specializate în depistarea drogurilor şi a telefoanelor mobile.
  • Pentru dotarea corespunzătoare a personalului care desfăşoară activităţi de pază, supraveghere şi escortare, au fost achiziţionate 114 terminale portabile, o autospecială, 141 veste antiglonţ, 430 pistoale semiautomate cu muniţie letală şi 15 pistoale cu muniţie non-letală.
  • Au fost stabilite legături cu operatorii de telefonie mobilă, în vederea elimineării şi reducerii posibilităţii de utilizare în mod illegal a telefoniei mobile de către deţinuţi, prin diminuarea semnalului GSM în unităţile subordonate ANP.
  • Începând cu luna mai 2012, a fost iniţiat un proiect de audiere prin videoconferinţă a deţinuţilor din Spitalul Penitenciar Dej şi penitenciarele Gherla şi Oradea. Sistemul a fost operaţional până la 31 iulie 2012, aparatura necesară fiind pusă la dispoziţie, cu titlu gratuity, de către o firmă din domeniul video-comunicaţiilor, fiiind consultaţi şi audiaţi medical 140 de deţinuţi. În present, se continuă demersurile în vederea implementării sistemului audierii prin videoconferinţă.
  • Un număr de 1.353 de cadre au fost incluse în programe de instruire, care au vizat îmbunătăţirea managementului incidentelor prin dezvoltarea de competenţe profesionale, cu următoarele categorii de personal:

    -componenţii structurilor de intervenţie;

    -personalul din sectorul operativ (supraveghere, însoţire, escortare);

    -ofiţeri cu funcţii de execuţie şi conducere, pentru însuşirea modealităţilor de acţiune în diferite situaţii;

    -personalul care poate îndeplini atribuţii de negociere în situaţii de criză.

.  

Incidente în unităţile subordonate ANP

În perioada analizată au avut loc 3 evadări, 2 tentative de evadare, 4 părăsiri ale punctelor de lucru şi 1 tentativă de părăsire a punctului de lucru.

Referitor la tentativele de introducere în penitenciare de obiecte interzise, s-au înregistrat 122 cazuri de descoperire a unor substanţe interzise (pulverulente, solide şi lichide), precum şi 10.505 telefoane mobile, din care  2.012 înainte de intrarea în posesia persoanelor private de liberate şi 8.493 după intrarea în posesie.

A fost continuat Studiul privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, în vederea decelării cauzelor care perturbă climatul normal de convieţuire, iniţiat în anul 2010. Concluziile desprinse au constituit o reală bază de lucru în formularea de recomandări pentru reducerea factorilor de risc şi conturarea unei imagini reale a fenomenului violenţei carcerale, respectiv, : altercaţii, agresiuni, sinucideri şi agresiuni asupra cadrelor.

Situaţia sancţiunilor aplicate persoanelor private de libertate a avut o tendinţă crescătoare comparativ cu anii precedenţi, materializate în :

   -suspendarea dreptului de a cumpăra şi a primi bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individual;

   -suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult trei luni;

   -avertisment;

   -suspendarea pe o perioadă determinată a dreptului de a participa la activităţi cultural, artistice şi sportive;

   -suspendarea dreptului de a presta o muncă pe o perioadă de cel mult o lună.

 

Misiuni de transferare

Analizarea prezentărilor persoanelor private de libertate la organelle judiciare, policlinici, spitale ori la alte activităţi, a constituit o prioritate pentru administraţia penitenciară, care a avut în vedere necesitatea reducerii deplasărilor nejustificate ale deţinuţilor, diminuarea cheltuielilor aferente, precum şi folosirea eficientă a resurselor umane avute la dispoziţie.

Printr-o monitorizare permanentă, instituirea unor reguli pe baza protocoalelor zonale întocmite  şi intervenirea cu  operativitate ori de câte ori a fost cazul, s-a realizat transferul între unităţile de penitenciare a 70.177 deţinuţi, iar alte 29.263 persoane au fost prezentate în faţa organelor judiciare.

 

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Pentru diminuarea efectelor supraaglomerării unităţilor de penitenciare, au fost ăncheiate o serie de lucrări concrete, la penitenciarele Iaşi, Tichileşti şi Vaslui, în vederea măririi capacităţii de deţinere a sistemului penitenciar şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în conformitate cu standardele europene, iar prin hotărîre guvernamentală, Centrul de Reeducare Găeşti a fost reorganizat în penitenciar cu regim deschis, cu o capacitate estimată de 500 de locuri.

Tot cu scopul creşterii capacităţii de cazare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a suspus atenţiei Ministerului Justiţiei proiectele privind constuirea a două noi penitenciare, în locaţii ce vor fi stabilite ulterior, locaţii pentru care a solicitat autorităţilor teritoriale sprijin în vederea identificării de terenuri sau clădiri care îndeplinesc condiţiile scopului urmărit.

De asemenea, a fost elaborat un Memorandum, transmis Ministerului Justiţiei, prin care s-a solicitat preluarea de către A.N.P. a patrimoniului Regiei Autinome “Multiproduct”, fără personal şi degervată de datorii şi creanţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

Drepturile deţinuţilor şi participarea la diferite activităţi

În vederea garantării respectării drepturilor deţinuţilor s-a acţionat pentru :

-implementarea, în mod experimental, a metodologiei de calcul a timpului destinat plimbării ;

-maximizarea intervalului de timp destinat acordării vizitelor, în majoritatea unităţi ajungându-se  durata legală de 2 ore;

-suplimentarea timpului destinat convorbirilor telefonice, la 30 de minute zilnic ;

-selecţionarea a 8.054 deţinuţi, care au fost repartizaţi să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti. Dintre aceştia, 2.990 au fost implicaţi în activităţi remunerate pe bază de contracte de prestări servicii, venitul obţinut fiind de 29,7 milioane lei, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 10 ani ;

-organizarea de activităţi de instruire şcolară, astfel că 267 minori  şi 2.690 deţinuţi urmează cursurile anului şcolar 2012-2013, iar 6 deţinuţi studii universitare ;

-realizarea reinserţiei sociale a deţinuţilor, scop în care au fost organizate cursuri de iniţiere  şi, respectiv, de formare profesională, în 27 de meserii, cursuri de care au beneficiat peste 4.200 de persoane. De asemenea, cu 4.609 deţinuţi s-au desfăşurat activităţi de informare, consiliere şi medierea muncii, iar unităţile de penitenciare, în colaborare cz agenţiile de ocupare a forţei de muncă, cu instituţii publice locale şi organizaţii neguvernamentale, au organizat „Bursele locale ale locurilor de muncă”, în cursul anului trecut 83 deţinuţi fiind înregistraţi în evidenţele angajatorilor;

-asigurarea dreptului la asistenţă religioasă, care s-a realizat cu cei 31 de preoţi ortodocşi angajaţi în sistem, precum şi cu voluntari care au avut acces în penitenciare, în condiţii nediscriminatorii, reprezentanţi ai celor 18 culte religioase recunoscute de lege.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în anul 2012 au fost monitorizate încheierile judecătorilor delegaţi şi ale hotărârilor instanţelor judecătoreşti referitoare la respectarea dreptrurilor deţinuţilor, prevăzute de lege.

Referitor la monitorizarea cauzelor în care statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea drepturilor deţinuţilor, s-a constatat o scădere a numărului de hotărâri pronunţate de la 19 în anul 2011, la 10 în anul 2012.

Demn de menţionat este şi faptul că, în urma vizitelor efectuate în unităţile de detenţie  de către organizaţii care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor omului, Administraţia Penitenciarelor a primit 9 rapoarte de monitorizare.

   Activităţi recuperative

În anul 2013 s-a continuat extinderea şi diversificarea programelor recuperative, sens în care a fost revizuită, tipărită şi distribuită în unităţi “Culegerea de documente normative privind desfăşurarea activităţilor şi programelor de educasţie şi asistenţă psihosocială în penitenciare”.

Culegerea cuprinde :

-programe educaţionale destinate minorilor, inclusiv de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă;

-programe de învăţare a limbii române pentru deţinuţii de altă naţionalitate;

-programul pentru dobândirea autonomiei şi responsabilităţii sociale;

-programe moral-religioase;

-programe educaţionale (culturale, literare, sport şi artă) şi alte programe.

De asemenea, s-au desfăşurat activităţi cultural-artistice, competiţii sportive, au fost organizate vizite în comunitate, acţiuni de susţinere a deţinuţilor aflaţi în impas existenţial şi întâlniri cu personalităţi locale.

Colaborarea interinstituţională

Proiectul Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate a fost definitivat, cu consultarea Ministerul Justiţiei, al unităţilor penitenciare şi al partenerilor instituţionali, fiind postat pe site-ul ANP pentru consultare publică.

În anul care a trecut, s-au derulat următoarele activităţi :

– două sesiuni de lucru la nivel naţional şi 32 pe plan local, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor publice şi cu organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi înn unităţile de penitenciare;

– s-a organizat şi desfăşurat Simpozionul Internaţional „Cercetări şi aplicaţii în psihologie” ;

– au fost încheiate 33 protocoale de colaborare la nivel naţional şi două cu parteneri internaţionali.

Personalul

 Administraţia Naţională a Penitenciarelor are prevăzute 3179 funcţii pentru ofiţerii de penitenciare şi 11834 funcţii de agent de penitenciare.

Modificările de personal din cadrul ANP impun actualizarea în permanenţă a Planului de alarmare a personalului, pentru realizarea căreia s-a implementat, atât la sediul central, cât şi în unităţile subordonate, Sistemul de alarmare prin SMS.

Formarea profesională

Ca şi în anii  precedenţii, instituţiile de învăţământ care pregătesc personal de penitenciare sunt: Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” , Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Institutul medico-militar, SNPAP Tg. Ocna şi, iar formarea iniţială în instituţii de învăţământ se realizează prin cursuri organizate în colaborare cu Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia Tehnică Militară Bucureşti şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, în cadrul cărora studiază 606 cursanţi.

De asemenea, în anul care a trecut, 49 pesoane au absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, 5 Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” şi 282 cursanţi ai Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg.Ocna.

Totodată, au fost organizate diferite cursuri de perfecţionare, care au avut drept scop dezvoltarea profesională şi personală a cadrelor. Ca o noutate în domeniu, s-au intensificat schimburile internaţionale, 10 funcţionari publici participând la cursuri de pregătire în străinătate.

Asistenţa medicală

Asistenţa medicală se asigură prin reţeaua sanitară a ANP, respectiv: 38 cabinete de medicină primară, 33 cabinete de medicină dentară funcţionale, 6 laboratoare de tehnică dentară, unde sunt executate lucrări protetice pentru deţinuţi, 1297 paturi pentru spitalizare continuă.

În anul 2012 a-au acordat deţinuţilor 814.092 consultaţii, iar 2.881 deţinuţi au fost internaţi în infirmerie, 14.823 în penitenciarele spiral şi 938 în unităţi sanitare din alte reţele sanitare. Accent deosebit s-a pus pe activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor, în special a bolilor infectocontagioase (HIV, TBC şi hepatita C).

În ceea ce priveşte rata mortalităţii, s-au produs 115 decese,  cauzalitatea frecventă constituind-o bolile cardio-vasculare şi neoplaziile.

 Relaţii publice şi comunicare

 Deschiderea sistemului penitenciar faţă de societate a fost o preocupare prioritară şi asumată, fiind derulată o amplă campanile sub egida “Suntem produsul mediului în care trăim”, cu reliefarea explicită a rolului pe care comunitatea îl joacă în procesul de reintegrare a deţinuţilor.

Festivalul “Multiart” pentru deţinuţi continuă să fie o bună premisă de reconstrucţie a relaţiei penitenciar – societate, prin implicarea artiştilor profesionişti şi a studenţilor, prin organizarea de dezbatei, prezentarea unor moment artistice de valoare şi, mai ales, prin atragerea a mii de spectator, care se apropie în felul acesta de realitatea mediului carceral românesc.

Prevenire, monitorizare şi control, un segment de activitate pentru care au fost elaborate studii de evidenţiere a factorilor de risc, a vulnerabilităţii existente în sistemul penitenciar, precum şi a tendinţelor evolutive ale acestora generate de grupări infracţionale organizate la nivelul penitenciarelor, urmărindu-se cu precădere descoperirea aspectelor privind tipurile de puteri şi influenţa exercitate de acestea în spaţiile de deţinere.

Pentru monitorizarea modului de desfăşurarea a activităţilor, în anul 2012 au fost derulate 13 misiuni de audit intern, din care 7 misiuni planificate şi 5 misiuni de audit ad-hoc, care au verificat sistemul de control managerial, managementul medico-sanitar, cel al implementării proiectelor finanţate din fonduri externe, sectorul financiar-contabil, achiziţiile publice, precum şi managementul resurselor umane.

 

*

 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, fie că a aparţinut Ministerului Internelor sau, cum este acum, Ministerului Justiţiei, „a beneficiat„ de-a lungul timpului de subfinanţare consistentă comparativ cu celelalte instituţii din structura  respectivului minister.

O.A.D.O. consideră că ar trebui ca Guvernul României să se aplece cu condescendenţă şi să analizeze pe fond toate problemele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, segment deosebit de important într-o societate cu valenţe democrate, care işi propune, în primul rând, reabilitarea şi reinserţia socială a deţinuţilor.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: