Capitolul XXII din Raportul OADO pe anul 2012

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

 

            De-a lungul sutelor de ani, dacă ne gândim că prima atestare documentară datează din 1380,  cînd se fac primele menţiuni  despre Ocna Trotuşului, ocnele fiind exploatări ale minelor subterane de sare, unde forţa de muncă o constituiau „ocnaşii” – de regulă cei condamnaţi pentru tâlhărie, omoruri etc., sistemul penitenciar a cunoscut evoluţii successive. Momentul poate cel mai important pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia îl constituie perioada imediat următoare Revoluţiei din Decembrie ’89.

            Astfel, reforma sistemului penitenciar a început cu aplicarea Legii nr. 21 din 15.10.1990, odată cu trecerea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei şi a vizat, în principal, umanizarea regimului de deţinere, respectarea demnităţii umane, imparţialitate şi lipsa oricărei discriminări bazată pe naţionalitate, cetăţenie, opinii politice şi convingere religioasă, suplimentarea tuturor drepturilor acordate persoanelor private de libertate, accesul neîngrădit la mijloacele de informare în masă, precum  şi asigurarea unei totale transparenţe.

            De asemenea, ratificarea de către România, prin Legea nr. 30/18.05.1994, a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a impus exigenţe sporite, determinate de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie a persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în consens cu normele internaţionale în materie.

Ca şi în anii precedenţi, în 2013, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a asigurat derularea activităţilor prin coordonare regională, cele 46 de unităţi ale sistemului penitenciar fiind împărţite în opt zone geografice, respective: NORD-EST –  Iaşi (unitate coordonatoare), Botoşani, Vaslui, Bacău, Şcoala de pregătire a agenţilor de penitenciare Târgu Ocna, Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, Centrul de Reeducare Târgu Ocna; SUD-EST – Poarta Albă (unitate coordonatoare), Focşani, Galaţi, Brăila, Tulcea, Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti, Spitalul Penitenciar Poarta Albă;  SUD MUNTENIA – Mărgineni (unitate coordonatoare), Slobozia, Giurgiu, Colibaşi, Ploieşti, Târgşor, Centrul de Reeducare Găeşti, Penitenciarul Spital Colibaşi; SUD-VEST OLTENIA – Craiova (unitate coordonatoare), Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Pelendava, Penitenciarul de minori şi tineri Craiova; VEST – Timişoara (unitate coordonatoare), Arad, Deva, Centrul de Reeducare Buziaş; NORD-VEST – Gherla (unitate coordonatoare), Oradea, Satu Mare, Baia Mare,  Bistriţa, Penitenciarul Spital Dej;  CENTRU – Aiud (unitate (unitate coordonatoare), Codlea, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi zona BUCUREŞTI-ILFOV – Bucureşti Rahova (unitate coordonatoare), Bucureşti Jilava,  Penitenciarul Spital  Jilava, Penitenciarul Spital Rahova şi Baza de aprovizionare, gospodărir şi reparaţii.

 

SIGURANŢA ŞI REGIMUL PENITENCIAR

 

Structura deţinuţilor aflaţi în unităţile de detenţie din sistemul administraţiei penitenciare, în funcţie de regimurile de execuţie, la data de 31.12.2012 se prezenta astfel: din totalul de 31.817 persoane private de libertate aflate în unităţile de detenţie, 28.473 erau condamnate definitiv,  3.179 arestate preventiv şi condamnate în primă instanţă şi 165 minori aflaţi în centre de reeducare.

Ponderea deţinuţilor recidivişti continuă să se menţină la un procent ridicat, respective 45,78 %, , cu o scădere nesemnificativă faţă de anukl 2011 (45.87 %). Structura efectivelor după natura principalelor infracţiuni săvârsite, la fel ca şi în anii precedenţi, indică predominanţa infracţiunilor contra patrimoniului (16584) şi a infracţiunilor contra persoanei (9611).

  Repartiţia în funcţie de  vârstă a persoanelor private de libertate este următoarea : 14-18 ani 444, 18-21 ani  1676, 22-30 ani  11220, 31-40 ani   10408, 41-60 ani   7541 peste 60 ani 528.

În anul 2012 în unităţile de detenţie subordonate se aflau 174 cetăţeni străini, structura acestora indicând o preponderenţă a cetăţenilor turci (35), moldoveni (26) şi bulgari (11).

În perioada de referinţă, comisiile pentu liberare condiţionată au analizat situaţia a 17.969 de deţunuţi propuşi pentru a beneficia de această prevedere legală, 10.229 dintre aceştia beneficiind de liberare condiţionată. Totodată, în anul care a trecut, au fost puse  în libertate, prin întreruperea executării pedepsei, 73 persoane, înregistrându-se o scădere semnificativă comparativ cu anul precedent (97 persoane).

 

Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere s-a realizat prin :

 

  • Au fost implementate, ca elemente de serviciu, în cele 8 penitenciare cu rol de coordonare regională, unităţile canine specializate în depistarea drogurilor şi a telefoanelor mobile.
  • Pentru dotarea corespunzătoare a personalului care desfăşoară activităţi de pază, supraveghere şi escortare, au fost achiziţionate 114 terminale portabile, o autospecială, 141 veste antiglonţ, 430 pistoale semiautomate cu muniţie letală şi 15 pistoale cu muniţie non-letală.
  • Au fost stabilite legături cu operatorii de telefonie mobilă, în vederea elimineării şi reducerii posibilităţii de utilizare în mod illegal a telefoniei mobile de către deţinuţi, prin diminuarea semnalului GSM în unităţile subordonate ANP.
  • Începând cu luna mai 2012, a fost iniţiat un proiect de audiere prin videoconferinţă a deţinuţilor din Spitalul Penitenciar Dej şi penitenciarele Gherla şi Oradea. Sistemul a fost operaţional până la 31 iulie 2012, aparatura necesară fiind pusă la dispoziţie, cu titlu gratuity, de către o firmă din domeniul video-comunicaţiilor, fiiind consultaţi şi audiaţi medical 140 de deţinuţi. În present, se continuă demersurile în vederea implementării sistemului audierii prin videoconferinţă.
  • Un număr de 1.353 de cadre au fost incluse în programe de instruire, care au vizat îmbunătăţirea managementului incidentelor prin dezvoltarea de competenţe profesionale, cu următoarele categorii de personal:

    -componenţii structurilor de intervenţie;

    -personalul din sectorul operativ (supraveghere, însoţire, escortare);

    -ofiţeri cu funcţii de execuţie şi conducere, pentru însuşirea modealităţilor de acţiune în diferite situaţii;

    -personalul care poate îndeplini atribuţii de negociere în situaţii de criză.

.  

Incidente în unităţile subordonate ANP

În perioada analizată au avut loc 3 evadări, 2 tentative de evadare, 4 părăsiri ale punctelor de lucru şi 1 tentativă de părăsire a punctului de lucru.

Referitor la tentativele de introducere în penitenciare de obiecte interzise, s-au înregistrat 122 cazuri de descoperire a unor substanţe interzise (pulverulente, solide şi lichide), precum şi 10.505 telefoane mobile, din care  2.012 înainte de intrarea în posesia persoanelor private de liberate şi 8.493 după intrarea în posesie.

A fost continuat Studiul privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, în vederea decelării cauzelor care perturbă climatul normal de convieţuire, iniţiat în anul 2010. Concluziile desprinse au constituit o reală bază de lucru în formularea de recomandări pentru reducerea factorilor de risc şi conturarea unei imagini reale a fenomenului violenţei carcerale, respectiv, : altercaţii, agresiuni, sinucideri şi agresiuni asupra cadrelor.

Situaţia sancţiunilor aplicate persoanelor private de libertate a avut o tendinţă crescătoare comparativ cu anii precedenţi, materializate în :

   -suspendarea dreptului de a cumpăra şi a primi bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individual;

   -suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult trei luni;

   -avertisment;

   -suspendarea pe o perioadă determinată a dreptului de a participa la activităţi cultural, artistice şi sportive;

   -suspendarea dreptului de a presta o muncă pe o perioadă de cel mult o lună.

 

Misiuni de transferare

Analizarea prezentărilor persoanelor private de libertate la organelle judiciare, policlinici, spitale ori la alte activităţi, a constituit o prioritate pentru administraţia penitenciară, care a avut în vedere necesitatea reducerii deplasărilor nejustificate ale deţinuţilor, diminuarea cheltuielilor aferente, precum şi folosirea eficientă a resurselor umane avute la dispoziţie.

Printr-o monitorizare permanentă, instituirea unor reguli pe baza protocoalelor zonale întocmite  şi intervenirea cu  operativitate ori de câte ori a fost cazul, s-a realizat transferul între unităţile de penitenciare a 70.177 deţinuţi, iar alte 29.263 persoane au fost prezentate în faţa organelor judiciare.

 

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Pentru diminuarea efectelor supraaglomerării unităţilor de penitenciare, au fost ăncheiate o serie de lucrări concrete, la penitenciarele Iaşi, Tichileşti şi Vaslui, în vederea măririi capacităţii de deţinere a sistemului penitenciar şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în conformitate cu standardele europene, iar prin hotărîre guvernamentală, Centrul de Reeducare Găeşti a fost reorganizat în penitenciar cu regim deschis, cu o capacitate estimată de 500 de locuri.

Tot cu scopul creşterii capacităţii de cazare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a suspus atenţiei Ministerului Justiţiei proiectele privind constuirea a două noi penitenciare, în locaţii ce vor fi stabilite ulterior, locaţii pentru care a solicitat autorităţilor teritoriale sprijin în vederea identificării de terenuri sau clădiri care îndeplinesc condiţiile scopului urmărit.

De asemenea, a fost elaborat un Memorandum, transmis Ministerului Justiţiei, prin care s-a solicitat preluarea de către A.N.P. a patrimoniului Regiei Autinome “Multiproduct”, fără personal şi degervată de datorii şi creanţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

Drepturile deţinuţilor şi participarea la diferite activităţi

În vederea garantării respectării drepturilor deţinuţilor s-a acţionat pentru :

-implementarea, în mod experimental, a metodologiei de calcul a timpului destinat plimbării ;

-maximizarea intervalului de timp destinat acordării vizitelor, în majoritatea unităţi ajungându-se  durata legală de 2 ore;

-suplimentarea timpului destinat convorbirilor telefonice, la 30 de minute zilnic ;

-selecţionarea a 8.054 deţinuţi, care au fost repartizaţi să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti. Dintre aceştia, 2.990 au fost implicaţi în activităţi remunerate pe bază de contracte de prestări servicii, venitul obţinut fiind de 29,7 milioane lei, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 10 ani ;

-organizarea de activităţi de instruire şcolară, astfel că 267 minori  şi 2.690 deţinuţi urmează cursurile anului şcolar 2012-2013, iar 6 deţinuţi studii universitare ;

-realizarea reinserţiei sociale a deţinuţilor, scop în care au fost organizate cursuri de iniţiere  şi, respectiv, de formare profesională, în 27 de meserii, cursuri de care au beneficiat peste 4.200 de persoane. De asemenea, cu 4.609 deţinuţi s-au desfăşurat activităţi de informare, consiliere şi medierea muncii, iar unităţile de penitenciare, în colaborare cz agenţiile de ocupare a forţei de muncă, cu instituţii publice locale şi organizaţii neguvernamentale, au organizat „Bursele locale ale locurilor de muncă”, în cursul anului trecut 83 deţinuţi fiind înregistraţi în evidenţele angajatorilor;

-asigurarea dreptului la asistenţă religioasă, care s-a realizat cu cei 31 de preoţi ortodocşi angajaţi în sistem, precum şi cu voluntari care au avut acces în penitenciare, în condiţii nediscriminatorii, reprezentanţi ai celor 18 culte religioase recunoscute de lege.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în anul 2012 au fost monitorizate încheierile judecătorilor delegaţi şi ale hotărârilor instanţelor judecătoreşti referitoare la respectarea dreptrurilor deţinuţilor, prevăzute de lege.

Referitor la monitorizarea cauzelor în care statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea drepturilor deţinuţilor, s-a constatat o scădere a numărului de hotărâri pronunţate de la 19 în anul 2011, la 10 în anul 2012.

Demn de menţionat este şi faptul că, în urma vizitelor efectuate în unităţile de detenţie  de către organizaţii care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor omului, Administraţia Penitenciarelor a primit 9 rapoarte de monitorizare.

   Activităţi recuperative

În anul 2013 s-a continuat extinderea şi diversificarea programelor recuperative, sens în care a fost revizuită, tipărită şi distribuită în unităţi “Culegerea de documente normative privind desfăşurarea activităţilor şi programelor de educasţie şi asistenţă psihosocială în penitenciare”.

Culegerea cuprinde :

-programe educaţionale destinate minorilor, inclusiv de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă;

-programe de învăţare a limbii române pentru deţinuţii de altă naţionalitate;

-programul pentru dobândirea autonomiei şi responsabilităţii sociale;

-programe moral-religioase;

-programe educaţionale (culturale, literare, sport şi artă) şi alte programe.

De asemenea, s-au desfăşurat activităţi cultural-artistice, competiţii sportive, au fost organizate vizite în comunitate, acţiuni de susţinere a deţinuţilor aflaţi în impas existenţial şi întâlniri cu personalităţi locale.

Colaborarea interinstituţională

Proiectul Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate a fost definitivat, cu consultarea Ministerul Justiţiei, al unităţilor penitenciare şi al partenerilor instituţionali, fiind postat pe site-ul ANP pentru consultare publică.

În anul care a trecut, s-au derulat următoarele activităţi :

– două sesiuni de lucru la nivel naţional şi 32 pe plan local, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor publice şi cu organizaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi înn unităţile de penitenciare;

– s-a organizat şi desfăşurat Simpozionul Internaţional „Cercetări şi aplicaţii în psihologie” ;

– au fost încheiate 33 protocoale de colaborare la nivel naţional şi două cu parteneri internaţionali.

Personalul

 Administraţia Naţională a Penitenciarelor are prevăzute 3179 funcţii pentru ofiţerii de penitenciare şi 11834 funcţii de agent de penitenciare.

Modificările de personal din cadrul ANP impun actualizarea în permanenţă a Planului de alarmare a personalului, pentru realizarea căreia s-a implementat, atât la sediul central, cât şi în unităţile subordonate, Sistemul de alarmare prin SMS.

Formarea profesională

Ca şi în anii  precedenţii, instituţiile de învăţământ care pregătesc personal de penitenciare sunt: Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” , Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Institutul medico-militar, SNPAP Tg. Ocna şi, iar formarea iniţială în instituţii de învăţământ se realizează prin cursuri organizate în colaborare cu Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Academia Tehnică Militară Bucureşti şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, în cadrul cărora studiază 606 cursanţi.

De asemenea, în anul care a trecut, 49 pesoane au absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, 5 Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” şi 282 cursanţi ai Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg.Ocna.

Totodată, au fost organizate diferite cursuri de perfecţionare, care au avut drept scop dezvoltarea profesională şi personală a cadrelor. Ca o noutate în domeniu, s-au intensificat schimburile internaţionale, 10 funcţionari publici participând la cursuri de pregătire în străinătate.

Asistenţa medicală

Asistenţa medicală se asigură prin reţeaua sanitară a ANP, respectiv: 38 cabinete de medicină primară, 33 cabinete de medicină dentară funcţionale, 6 laboratoare de tehnică dentară, unde sunt executate lucrări protetice pentru deţinuţi, 1297 paturi pentru spitalizare continuă.

În anul 2012 a-au acordat deţinuţilor 814.092 consultaţii, iar 2.881 deţinuţi au fost internaţi în infirmerie, 14.823 în penitenciarele spiral şi 938 în unităţi sanitare din alte reţele sanitare. Accent deosebit s-a pus pe activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor, în special a bolilor infectocontagioase (HIV, TBC şi hepatita C).

În ceea ce priveşte rata mortalităţii, s-au produs 115 decese,  cauzalitatea frecventă constituind-o bolile cardio-vasculare şi neoplaziile.

 Relaţii publice şi comunicare

 Deschiderea sistemului penitenciar faţă de societate a fost o preocupare prioritară şi asumată, fiind derulată o amplă campanile sub egida “Suntem produsul mediului în care trăim”, cu reliefarea explicită a rolului pe care comunitatea îl joacă în procesul de reintegrare a deţinuţilor.

Festivalul “Multiart” pentru deţinuţi continuă să fie o bună premisă de reconstrucţie a relaţiei penitenciar – societate, prin implicarea artiştilor profesionişti şi a studenţilor, prin organizarea de dezbatei, prezentarea unor moment artistice de valoare şi, mai ales, prin atragerea a mii de spectator, care se apropie în felul acesta de realitatea mediului carceral românesc.

Prevenire, monitorizare şi control, un segment de activitate pentru care au fost elaborate studii de evidenţiere a factorilor de risc, a vulnerabilităţii existente în sistemul penitenciar, precum şi a tendinţelor evolutive ale acestora generate de grupări infracţionale organizate la nivelul penitenciarelor, urmărindu-se cu precădere descoperirea aspectelor privind tipurile de puteri şi influenţa exercitate de acestea ăn spaţiile de deţinere.

Pentru monitorizarea modului de desfăşurarea a activităţilor, în anul 2012 au fost derulate 13 misiuni de audit intern, din care 7 misiuni planificate şi 5 misiuni de audit ad-hoc, care au verificat sistemul de control managerial, managementul medico-sanitar, cel al implementării proiectelor finanţate din fonduri externe, sectorul financiar-contabil, achiziţiile publice, precum şi managementul resurselor umane.

 

*

 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, fie că a aparţinut Ministerului Internelor sau, cum este acum, Ministerului Justiţiei, „a beneficiat„ de-a lungul timpului de subfinanţare consistentă comparativ cu celelalte instituţii din structura  respectivului minister.

O.A.D.O. consideră că ar trebui ca Guvernul României să se aplece cu condescendenţă şi să analizeze pe fond toate problemele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, segment deosebit de important într-o societate cu valenţe democrate, care işi propune, în primul rând, reabilitarea şi reinserţia socială a deţinuţilor.

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: