Capitolul XXV din Raportul OADO pe anul 2012

Monitorizarea instituţiilor statului de către O.A.D.O.

prin Biroul Judeţean Dolj, cu privire la cunoaşterea

şi respectarea drepturilor omului

 

 

          Întreaga activitate a Biroului Judeţean  O.A.D.O. Dolj, în anul 2012,  a fost organizată şi s-a desfăşurat in conformitate cu statutul, cu planurile de acţiune proprii, cât şi în baza dispoziţiilor date de Consiliul Director OADO şi Preşedintele Fondator al Organizaţiei.

         Obiectivul prioritar al Biroului l-a constituit promovarea şi aplicarea drepturilor omului de către instituţiile statului din judeţ, acţionând pentru cunoaşterea acestora de cât mai multe segmente ale populaţiei, accentul punându-l pe drepturile şi libertăţile prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a celor prevăzute în Constituţia României.

        În scopul realizării acestui obiectiv, Biroul Judeţean, independent sau împreună cu conducerea O.A.D.O. Bucureşti, a desfăşurat o serie de acţiuni prin care s-a făcut cunoscut şi recunoscut la nivel judeţean,  astfel :

–          a primit şi a soluţionat, în măsura posibilităţilor, cererile şi sesizările primite de la cetăţeni;

–          a continuat colaborarea cu instituţiile publice cu care are întocmite protocoale de    parteneriat şi a extins această acţiune şi la nivelul judeţelor Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt, unele documente fiind în curs de semnare, urmărindu-se în  principal fiind evoluţia Biroului Judeţean ca filială şi cuprinderea în responsabilitatea sa a regiunii sud-vest;

–          sprijinirea Asociaţilor cadrelor militare şi de jandarmi din zonă;

–          pregătirea şi desfăşurarea, precum şi tipărirea lucrărilor mesei rotunde cu tema „Prevederi legislative interne şi internaţionale privind drepturile omului”, în colaborare cu Facultatea de Drept şi Administraţie Publică „Spiru Haret” Craiova;

–          a organizat şi desfaşurat simpozionul cu tema „Ordinea publică şi siguranţa  cetăţeanului, componentă  a securităţii naţionale”, în colaborare cu Facultatea de Drept şi Administraţie Publică „Spiru Haret” şi cu unităţile de jandarmi din Craiova;

–          monitorizarea şi evaluarea activităţilor instituţiilor publice locale privind promovarea şi respectarea drepturilor omului;

–          organizarea unor acţiuni umanitarea de mică amploare;

–          desfăşurarea acţiunii de obţinere a  sponsorizării cu 2% a organizaţiei ;

–          întocmirea lucrărilor de birou, a documentelor financiar-contabile.

În urma activităţii de informare–evaluare, cât şi a contactului cu cetăţenii, s-au desprins o serie de concluzii după cum urmează:

 

                          A. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 

a)      Instituţia Prefectului

      Pentru instituţia prefectului anul 2012 a constituit perioada de creştere a preocupărilor pe linia promovării şi aplicării drepturilor omului, numărul activităţilor în această direcţie fiind amplificate atât prin varietate, cât şi prin calitatea lor, ceea ce a condus la reducerea semnificativă a încălcării unor drepturi ale cetăţenilor şi la eliminarea  a celor grave.

      Remarcăm faptul că  instituţia prefectului, prin structurile subordonate, a urmărit să acţioneze operativ şi eficient pentru:

–          combaterea şi prevenirea violenţei domestice;

–          desfăşurarea acţiunilor având la baza principiul egalităţii de şanse;

–          promovarea şi protejarea drepturilor femeilor şi copiilor;

–          identificarea şi plasarea în scopul protecţiei a peste 200 de copii şi minori aflaţi în situaţii de risc;

–          protecţia şi consilierea victimelor infracţiunilor precum şi reintegrarea infractorilor;

–          desfăşurarea de activităţi antiinfracţionale cu tinerii şi copiii instituţionalizaţi;

–          sporirea preocupărilor pentru protecţia drepturilor minorităţilor, integrarea minorităţii rrome, toleranţa şi nediscriminarea, etc;

      –    respectarea dreptului la petiţionare.

           În scopul realizării acestor obiective, s-au intocmit şi s-au derulat un număr impresionant de protocoale de colaborare şi parteneriat, s-au accesat proiecte şi programe interne şi internaţionale, s-au iniţiat acţiuni publice care au avut rolul de a concentra  activitatea tuturor instituţiilor publice şi a organizaţiilor şi asociaţiilor societăţii civile, toate având ca rezultat promovarea, cunoaşterea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

b)     Consiliul Judeţean                                

            Problematica drepturilor omului a constituit şi pentru Consiliul Judetean Dolj o preocupare constantă,neînregistrându-se oficial  incălcări ale acestora ,activitatea fiind orientată cu prioritate în direcţia respectării drepturilor cetăţenilor ,ale copilului sau persoanelor cu handicap ,solicitările acestora fiind soluţionate cu celeritate.

            O preocupare importantă a constituit-o şi aceea a parteneriatelor interne si internationale cu diverse organizaţii şi asociaţii, care au avut ca obiect domeniul asistenţei sociale, unde se ridică şi cele mai multe probleme.

            Apreciem, totuşi , că la nivelul Consiliului Judetean se impune o mai riguroasă dorinţă de colaborare cu organizaţiile societăţii civile pe linia apărării drepturilor omului si pentru a obţine sprijinul acestora.

c)      Primăriile municipale şi orăşeneşti

          Primăriile municipale şi orăşenesti au acţionat în aceeaşi direcţie ca şi instituţiile mai sus menţionate, reuşind ca în anul 2012 să dovedească o mai mare apropiere de problemele cetăţenilor, militând pentru rezolvarea celor cu incidenţă asupra vieţii acestora.

           Nu s-au înregistrat încălcări grave ale drepturilor omului, doar mici probleme care ne-au fost sesezate pe linia Legii 18.

           Organizaţia a ţinut legătura cu primăriile, cărora li s-a pus la dispoziţie materiale pentru promovarea drepturilor omului.

            Cu ocazia campaniilor electorale,  s-a urmărit respectarea legii în aşa fel încât  să nu se producă încălcări grave ale dreptului la vot al cetăţenilor.        

           Instituţiile deconcentrate

a)      Direcţia judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

           In anul 2012 , Direcţia a acţionat pentru :

–          prevenirea şi combaterea violenţei domestice;

–          protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pe principiul egalităţii de şanse;

–          asistenţa şi protecţia victimelor traficului de persoane, cu accent pe incluziunea socială

şi reintegrarea acestora oferind consiliere specifică;

–          respectarea drepturilor femeii, acordând atenţie soorită viitoarelor mame predispuse abandonării copilului;

–          asigurarea asistenţei sociale şi protecţiei copilului, acţionând în vederea prevenirii şi soluţionarea situaţiilor de risc în care s-ar afla copiii;

–          aplicarea măsurilor de protecţie socială dispuse in 208 cazuri;

–          cosiliere psihologică pentru victimele unor infracţiuni precum şi protectia acestora;

–          asistenţa acordată persoanelor vârstnice aflate in dificultăţi;

–          încheierea de parteneriate cu organizaţii negurnamentale pentru asigurarea colaborării pe diverse domenii de competenţe .

b)Casa de Asigurări  de Sănătate Dolj a acţionat în condiţiile unor timpuri   vitrege generate de criza economico-finaciară, având ca preocupare principală asigurarea serviciilor medicale şi a plăţilor la furnizorii cu care au relaţii comerciale şi   rezolvarea petitiilor  si sesizărilor primite.

      c) Direcţia de SănătatePublică

–     şi-a orientat activitatea pentru îmbunatăţirea prezenţei sale în acţiunile şi programele de sănătate având ca destinaţii femeile gravide şi cele de vârstă fertilă, copiii, persoanele cu handicap c olectivităţile de minoritate rromă, etc.

       În acest sens se remarcă multitudinea de protocoale şi parteneriate încheiate cu diverse

instituţii ale statului, cât şi cu asociaţii, organizaţii şi fundaţii care au ca obiect sănătatea populaţiei.

d)Casa Judeţeană dePensii  a acţionat pentru aplicarea unitară a legii pensiilor şi pentru asigurarea asistenţei sociale şi combaterea sărăcieie, îmbunatăţindu-şi activitatea pe linia asigurărilor pentru accidente şi boli profesionale.

e)Inspectoratul Şcolar Judeţean

       În anul 2012 Inspectoratul Şcolar Judeţean,  a desfăşurat o activitate intensă privind educaţia elevilor, organizând, în afara programei şcolare, o serie de acţiuni, cum ar fi:

–          încheierea de protocoale şi parteneriate cu diferite instituţii publice şi oganizaţii neguvernamentale;

–          desfăşurarea sau participarea la simpozioane, mese rotunde, etc.;

–          iniţierea unor acţiuni comune cu jandarmeria si poliţia, în scopul prevenirii sau combaterii violenţei în şcoli ;

–          distribuirea de materiale editate pentru promovarea  drepturilor omului;

–          desfăşurarea  unor proiecte locale pentru prevenirea faptelor care constituie riscuri, pentru educaţia elevilor, prevenirea consumului de droguri, tutun şi  alcool, combaterea altor vicii care pot crea stări conflictuale.

       Remarcăm participarea cadrelor didactice la masa rotundă organizată de Biroul judeţean al O.A.D.O. Dolj, cu tema  „Prevederi legislative interne şi internaţionale privind drepturile omului”, precum şi la simpozionul cu tema „Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului – componentă a securităţii naţionale”.

 

B.  INSTANŢELE DE JUDECATĂ ŞI PARCHETELE DE PE LÂNGĂ  ACESTEA

Apreciem că instanţele  şi parchetele cu sediul in judeţul Dolj şi-au îndeplinit atributiile privind respectarea drepturilor omului ,deşi activitatea acestora s-a desfaşurat în condiţii de presiune mediatică şi de altă natură ,care ar fi putut influenţa corectitudinea soluţiilor .

      Aceasta a fost posibilă datorită preocupării magistratilor pentru perfecţionarea  propriei pregătiri profesionale, în mod deosebit pentru cunoaşterea şi implementarea  legislaţiei europene şi a celei interne, în consonanţă cu legislatia privind drepturile omului. În acest sens, facem referire la campania lansată de  Curtea de Apel Craiova in anul 2012, o campanie de conştientizare şi comunicare  centrată pe cetăţeni, intitulată “Pentru Justiţiabili “.  Aceasta îşi propune promovarea informaţiilor legate de CEDO intr-o maniera usor de găsit şi de înteles, sens în care s-au pus la dispoziţia cetăţenilor pliante cu un ”Indrumar de ( in)admisibilitate în CEDO”. De asemenea, s-a dovedit preocupare şi pentru promovarea unor acţiuni de cunoaştere de către populaţie a drepturilor fundamentale, solicitându-se prezenţa la sesiuni ştiinţifice, transmiterea de ghiduri diverse pe suport electronic. cât şi prin activitate de mediere si probaţiune.

      Aşteptăm o mai  fermă implicare a magistraţilor privind activitatea de îmbunătăţire a legislaţiei şi implementarea cu mai mult curaj a pedepselor complementare celei privative de libertate, pentru anumite infracţiuni, care pot avea drept consecinţe reducerea cheltuielilor, creşterea efectului educativ al pedepsei, utilizând pe scară mai largă medierea şi probaţiunea, folosirea cu mai mare încredere a rolului comuniţăţii pentru integrarea făptuitorilor, etc.

 

C .UNITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR

      În zona Olteniei funcţioneaza un număr de cinci penitenciare din care unul de   maximă siguranţă şi unul pentru minori şi tineri.

      În anul 2012 ,Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – organizaţie de interes national şi de utilitate publică – a desfăşurat activităţi de informare şi evaluare a acestora, urmărind :

       –  modul în care sunt respectate drepturile omului în condiţiile concrete de executare a pedepselor privative de libertate;

 –  identificarea şi analizarea cazurilor de încălcare a legalităţii precum şi a problemelor ridicate de persoanele private de libertate privind respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul drepturilor omului;

–   semnalarea unor probleme legate de viaţa şi activitatea cadrelor;

      –  asigurarea condiţiilor logistice necesare desfăşurării activităţilor în penitrenciare;

           –  aplicarea unor teste sociologice agenţilor de pază şi ofiţerilor din unităţile vizate.

          Pentru realizarea acestora s-au organizat şi desfăşurat urmatoarele:

–          vizitarea  secţiilor, pavilioanelor administrative, condiţiilor de cazare şi hrănire a persoanelor private de libertate, a spaţiilor pentru vizite, a punctelor medicale din incintă,a  locurilor de plimbare şi pentru activităţi educative şi de consiliere din toate penitenciarele;

–          s-au urmărit gradul de aglomerare şi modul de respectare a prevederilor legale;

–        verificarea spaţiilor pentru tranzit şi a celor pentru arestaţii preventiv: modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor interne (servitul mesei, igiena personală, primirea vizitelor, a pachetelor etc.);

–          verificarea modului de asigurare a asistenţei medicale;

–          verificarea modului  de organizare a activităţii deţinuţilor în punctele de lucru;

–          organizarea şi desfăşurarea  unor discuţii cu cadrele  cu scopul  promovării drepturilor

omului;

–        încheierea unor protocoale de parteneriat cu Penitenciarul Târgu Jiu şi Penitenciarul Drobeta Turnu- Severin (inclusiv secţia Vânjuleţu).

           Apreciem că problematica drepturilor omului reprezinta o preocupare importantă  a conducerilor penitenciarelor, atât în ce priveşte promovarea, cât şi respectarea  acestora la nivelul personalului  unităţii, dar şi la nivelul persoanelor private de libertate.

            Din discuţiile purtate se constată că la nivelul tuturor penitenciarelor există un climat de muncă ce permite îndeplinirea atribuţiilor, îndeosebi în sensul respectării drepturilor omului în condiţiile specifice de detenţie .

             În ultima parte a  anului s-au pus la dispoziţie  fondurile necesare pentru asigurarea drepturilor la cadre, dar si a obligaţiilor de plată ale instituţiilor  către furnizori.

             Se constata o preocupare constantă a conducerilor penitenciarelor ca, în condiţii de criză, să rezolve, în limitele bugetelor primite, dar şi prin autofinanţare, problemele logistice cu care se confruntă.

             Conducerile penitenciarelor au dovedit exigenţă faţă de personalul propriu care a comis abateri disciplinare, dar şi faţă de persoanele private de libertate care au săvârşit încălcari ale Regulamentului de Ordine Interioară, cele mai multe sancţiuni fiind aplicate pentru introducere şi deţinerea de telefoane mobile sau cartele telefonice, precum şi a altor obiecte interzise.

              Este de remarcat că au scăzut mult sancţiunile pentru violenţe sau agresiuni fizice sau

verbale.

             În  rândul personalului sancţiunile sunt limitate ca număr şi nu pentru încălcări ale drepturilor omului .

             Din analiza datelor şi constatărilor făcute precum şi din discuţile cu personalul, rezultă ca necesar luarea în discuţie, spre găsirea unor soluţii fiabile, a următoarelor propuneri:

–        studirea impactului ce l-ar putea avea ridicarea interdicţiei persoanelor private de libertate de a deţine telefoane mobile în condiţii stabilite prin regulament ;

–        studierea şi înaintarea de propuneri pentru eliminarea supraaglomerării penitenciarelor

şi a reducerii cheltuielilor într-un an de criză, prin graţierea unor fapte (cuantumuri de pedepse), având în vedere că o acţiune de acest fel a avut loc cu mult timp în urmă;

–        în cazul reducerii impactului negativ pe care îl au pedepsele privative de libertate asupra omului şi a drepturilor sale, este imperios necesar să se acţioneze pentru aplicarea pe scară mai largă şi cu mai mare încredere a instituţiei medierii şi probaţiunii, cheltuielile urmând a fi utilizate pentru o educaţie reală, sistemul penitenciar oferind prea puţin din punct de vedere al eficienţei asupra comportamentului celor eliberaţi;

–        efectuarea unui studiu privind persoanele private de libertate cu afecţiuni neuropsihice, al căror loc nu este în peniteciar, prezentând un pericol iminent pentru celelalte persoane şi pentru ordinea interioară;

 –   este necesară revizuirea şi modificarea Legii privind executarea pedepselor, în mod deosebit cu privire la regimul de executare a pedepselor, dar şi privitor la liberarea condiţionată, situaţie în care, prin diferite interpretări sau prevederi neclare ale legii, celor în cauza li se încalcă unele drepturi, altele decât cele imputabile faptei;

 –   astfel, există păreri conform cărora ar trebui să fie modificată legea privind liberarea condiţionată în sensul ca hotărârea să fie luată de judecătorul delegat din penitenciar la propunerea comisiei , el cunoscând cel mai bine comportamentul celui în cauză.

 –   din practica judiciară existentă ,unele persoane private de libertate, care îndeplinesc condiţiile de liberare condiţionată, pierd zile câştigate conform legii, din cauza procedurii, care este declanşată la data împlinirii condiţiilor şi nu cu un timp rezonabil înainte,  care să ofere posibilitatea eliberării în momentul îndeplinirii termenului (fracţiei), fapt ce constituie o încălcare a drepturilor obţinute;

–        realizarea în sistemul penitenicar a unor condiţii în care să se respecte suprafaţa legală de cazare, pentru a se evita iniţierea unor procese în consecinţă la C.E.D.O., care ar provoca cheltuieli mari şi inutile statului român;

–        legiferarea unor măsuri şi pedepse alternative prioritare celor privative de libertate, atât pentru persoanele care au savârşit unele tipuri de infracţiuni fără pericol sau primare, cât şi pentru persoanele private de libertate care prin hotărârea comisiilor peniteniare, pot primi, în cadrul regimului deschis , dreptul de a desfăşura activităţi în comunitate fără pază;

–        cabinetele medicale să-şi asume activitatea de verificare a respectării regulilor de igienă sanitară umană de grup, pentru a evita eventuale epidemii, dar şi condiţiile de cazare uneori insuportabile datorită supraaglomerării şi mirosurilor degajată de uscarea obiectelor personale şi de consumul de alimente în camere de deţinere şi nu în încăperi special destinate (datorate şi lipsei de spaţiu).

–        introducerea în programele de pregătire a unor cursuri de psihopedagogie la nivelul tuturor agenţiilor care intră în contact direct cu persoanele private de libertate, în scopul de a completa contribuţia lor la educaţia şi formarea acestora pentru ulterioara lor redare în comunitate.

–        se impune mai mult curaj în aplicarea sistemului de recompense şi privind diversitatea acestora, accentuând pe acele recompense care au rol educativ privind integrarea în comunitate;

–       înaintarea demersurilor necesare pentru preluarea spaţiilor fostei şcoli de subofiţeri de jandarmi Bumbeşti-Jiu, care poate asigura creşterea numărului de locuri de cazare pentru deţinuţi la penitenciarul Târgu-Jiu.

             Apreciem că în toate penitenicarele s-au înregistrat progrese însemnate  pe linia restepctării drepturilor omului şi că, atât la nivelul conducerilor, cât şi la nivel  central, există aplecarea necesară pentru asigurarea condiţiilor de muncă tot mai bune pentru cadre, cât şi condiţii corespunzătoare pentru persoanele custodiate,  în perspectiva unui alt an cu probleme financiare restrictive.

             D.UNITĂŢILE ARMATEI

              Problematica promovării, respectării şi apărării drepturilor omului constituie o preocupare importantă în condiţiile în care subunităţi şi unităţi ale armatei participă la misiuni internaţionale, unde dreptul umanitar internaţional impune protejarea populaţiei şi bunurilor aşa cum prevede legislaţia internă şi internaţională.

             Cadrele de conducere se implică în activitaea de respectare a drepturilor fundamentale ale subordonaţilor şi ale celor cu care intră în contact, desfăşurând acţiuni pentru implementarea acestor drepturi, cu efect implicit asupra spiritului de sacrificiu ,la nevoie.

             Apreciem implicarea deosebită în promovarea obiectivelor proprii pentru o bună imagine în rândul populaţiei, raporturile deosebite cu administraţia publică locală având un impact favorabil.

              Participarea unor cadre militare la activităţi precum simpozioane, mese rotunde, precum şi a reprezentanţilor O.A.D.O., la diverse actiuni publice ale unităţilor militare fac posibilă transmiterea preocupărilor interne şi internaţionale în domeniul promovării drepturilor omului.

              În scopul îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu propunem rezolvarea unor probleme cu care se confruntă unităţile militare astfel :

-acordarea indemnizaţiei de comandă şi la maiştrii militari şi subofiţeri care  îndeplinesc, conform statutului, funcţii de conducere (comandanţi pluton, etc);

–        punerea la dispoziţie a  resurselor necesare pentru asigurarea uniformei de oraş la soldaţii gradaţi profesionişti.

–        respectarea dreptului ca membrii familiei cadrelor militare în activitate să beneficieze gratuit de asistenţă medicală  şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a M.A.N. sau în alte reţele, cu decontarea cheltuielilor de către Ministerul Apărării Naţionale;

      –    anularea restricţiilor privind unele achiziţii publice (mobilier , calculatoare, mijloace auto,etc) 

 

          E. UNITĂŢILE M.A.I.

             La nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne din judeţ s-au desfăşurat evaluările anuale, ocazie cu care s-au scos în evidenţă rezultatele  obţinute, evoluţiile pozitive reprezentând regula. S-a apreciat că ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului au costituit una din preocupările de bază ale conducerilor acestor instituţii.

              În cadrul activităţilor de informare şi evaluare desfăşurate de O.A.D.O. în anul 2012, s-a remarcat activitatea de promovare şi apărare a drepturilor personalului propriu, cât şi preocuparea pentru pregătirea cadrelor, în vederea respectării drepturilor omului pe timpul misiunilor pe care le execută.

             În acest sens este de evidenţiat:

–          existenţa Comisiilor pentru Drepturile Omului;

–         încheierea unor protocoale de parteneriat cu toate unităţile de jandarmi şi cu majoritatea Inspectoratelor Judeţene ale Poliţiei, Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciilor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră;

–          creşterea gradului de comunicare cu societatea civilă şi cu mass-media;

–        creşterea gradului de preocupare a întregului personal pentru cunoşterea drepturilor omului, contribuind chiar la desfăşurarea unor acţiuni de promovare a acestora în rândul cetăţenilor;

–        s-au făcut paşi importanţi în prezentarea  preocupărilor acestor instituţii prin exerciţii demonstrative şi prin prezenţa în mass-media, ceea ce a dus la creşterea încrederii populaţiei;

–        se menţin încă probleme privind asistenţa medicală şi, mai ales, asigurarea gratuităţii la medicamente, atât pentru cadrele active, cât şi pentru pensionari şi familiile acestora, utilizându-se frecvent metoda decontului cheltuielilor „când or fi bani” ;

–        sunt probleme în ceea ce priveşte amplasarea şi /sau întreţinerea aresturilor existente la sediile poliţiilor, majoritatea fiind la demisolul clădirilor. Astfel, la IPJ Dolj, unde arestul este utilizat şi ca centru de reţinere zonal, sunt probleme privind existenţa grupurilor sanitare în 11 camere din cele 29 existente, grupurile sanitare comune, creând probleme de ordine interioară;

–        reparaţiile şi igienizarea spaţiilor se fac cu greutate, din cauza lipsei fondurilor.

      În scopul  îmbunătăţirii activităţii în folosul cetăţeanului  în conformitate cu drepturile acestuia, propunem a se analiza spre rezolvare următoarele:

–        descongestionarea lucrătorilor de poliţie din mediul rural, prin revenirea la tradiţia istorică, dar şi la experienţa anilor 2003-2004 de înfiinţare pe scară largă a posturilor de jandarmerie rurală, care va asigura intervenţia directă asupra infractorilor şi protejarea instalaţiilor de înaltă tensiune, a celor de telefonie sau de la calea ferată;

–         revenirea la situaţia anterioară, când patrulele de poliţie şi cele de jandarmi acţionau independent, acoperind în acest fel o suprafaţă mai mare, dar şi cu responsabilităţi clare;

–        acordarea competenţelor de poliţie judiciară şi jandarmerie;

–        modificarea codului rutier, pentru acordarea de competenţe materiale Jandarmeriei Române, aşa cum au fost acordate şi Poliţiei locale, ceea ce va duce la o acoperire mai mare a supravegherii rutiere;

–        integrarea structurilor Gărzii Naţionale de Mediu în structura Jandarmeriei Române, pentru creşterea operativităţii, a autorităţii şi a efecienţei, aşa cum sunt şi în alte state europene;

–        îmbunătăţirea dotării tehnice cu mijloace de protecţie şi intervenţie, atât numeric, cât şi calitativ, la structurile mobile din jandarmerie;

–        se impune, pentru asigurarea unei mai bune asistenţe medicale, eficiente şi operative, pe timpul executării misiunilor, ca unităţile de jandarmi şi cele ale poliţiei de frontieră să aibă structuri proprii (cabinete medicale), care să fie în subordinea nemijlocită a comandanţilor acestora.

     Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului a colaborat foarte bine cu instituţiile aparţinătoare MAI, ceea ce a făcut ca, în principiu, să se înregistreze rezultate pozitive pe această linie.

            În concluzie, apreciem că pe anul 2012 Biroul Judeţean al O.A.D.O.-Dolj şi-a îndeplinit mandatul de structură a organizaţiei de interes naţional şi  de utilitate publică, urmând ca în anul 2013 să se transforme în filială a regiunii Oltenia (Sud-Vest), sporindu-şi contribuţia la promovarea şi apărarea drepturilor omului.

 

–––––-                                            

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: