VINOVATUL DE SERVICIU – De ce avea nevoie România de un Preşedinte ca Traian Băsescu ??

După scrutinul electoral prezidenţial de la sfârşitul anului 2004, românii şi-au ales un Preşedinte care, prin felul lui de a fi, a dat o altă conotaţie, putere şi imagine acestei funcţii, faţă de cum au acţionat şi s-au desfăşurat în mandatele lor cei doi predecesori ai săi de până atunci, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

Mai tânăr, mai motivat, mai energic, mai nonconformist, mai jucător – cum singur s-a caracterizat, mai conflictual, mai rebel, mai neastâmpărat şi mai imprevizibil, mai răzbunător şi mai ranchiunos şi mult mai puţin dispus la compromisuri şi dialog cu adversarii lui politici pe care, în unele cazuri, chiar îi urăşte visceral, încet dar sigur, adică pas cu pas, şi-a subordonat instituţii importante ale statului, precum Curtea Ciâonstituşională, Parchetul General, DNA, SRI, SIE, CNSAS, ANI, CSM şi DGIPI, prin intermediul cărora ulterior a reuşit să îngenuncheze toţi opozanţii politici, pe cei care îl deranjau prin deciziile pe care le luau, dar şi pe cei care îndrăzneau să nu fie de accord cu el, criticându-i deciziile, atitudinea şi comportamentul.

Timp de 9 (nouă) ani, neastâmpăratul Traian Băsescu, de data asta din poziţia de Preşedinte al statului român, ales prin vot direct de cetăţenii acestei ţări, a scos la iveală toate tarele, neîmplinirile, neregulile, dar mai ales cât de prost am construit timp de 23 de ani statul de drept pe care atât de mult ni l-am dorit să-l avem după 45 de ani de totalitarism şi dictatură comunistă. A făcut aceste revelaţii despre cât de prost au condus ţara predecesorii lui, uitând cu desăvârşire că în perioada post-decembristă domnia sa a fost omniprezent în destinele ţării, având diferite funcţii în guvernele care s-au perindat. 

Prin felul total nonconformist şi belicos al domniei sale, Traian Băsescu a creat condiţii propice ca să vedem cât de găunos este acest stat „multilateral dezvoltat”.

Dacă în zilele de faţă, când scriu aceste rânduri, mulţi dintre actorii politici importanţi ai ţării, opozanţi ai Preşedintelui Traian Băsescu, îl consideră vinovat pentru toate relele petrecute în România în ultimii 23 de ani, tuturor celor care îl acuză zilnic ar trebui să le aduc aminte de câteva din „tinichelele” zornăitoare ale prorpiilor lor isprăvi şi istorii, tinichele care nu  sună deloc bine şi de care nu vor scăpa niciodată, astfel :

1. Nu ar fi fost posibil ca domnul Traian Băsescu să câştige alegerile prezidenţiale din 2004 contra arogantului Adrian Năstase, dacă timp de patru ani, din 2000 în 2004, poporul român nu asista cum sub conducerea, îndrumarea şi oblăduirea Preşedintelui Ion Iliescu, a fost posibilă apariţia baronilor locali şi a partidului-stat PDSR.

  1. Opozanţii de azi ai domnului Băsescu, în formula USL (Uniunea Social Liberală) formată din PNL+PC şi PSD, au fost rând pe rând parteneri la guvernare, chiar dacă uneori a fost o formulă imorală a celui pe care azi îl găsesc vinovatul de serviciu, deoarece chiar ei l-au slujit şi ascultat cândva, fără prea multe comentarii.

Prin tot felul de racolări şi combinaţii politicianiste făcute de Traian Băsescu, s-a dovedit că partidele politice sunt slabe, imorale şi corupte, care acţionează numai şi numai după interesele de moment ale lor şi niciodată după dorinţa celor care le dau votul.

3. Dacă nu am fi avut un Preşedinte ca Traian Băsescu, probabil că, în indolenţa şi nemărginita ignoranţă a românilor, nu am fi constatat niciodată ce Constituţie proastă avem. Făcută după chipul, asemănarea şi dorinţele celor care erau la putere la momentul amendamentelor (inclusiv domnul Băsescu) aduse primei Constituţii aşa-zis democratice din 1992 şi adoptată în 2003, ea s-a dovedit, în cele două mandate ale Preşedintelui Băsescu, că prezintă multe hibe şi inadvertenţe, care lasă loc la interpretări şi divergenţe între politicieni.

4. Puţini mai sunt cei care îşi aduc aminte de momentul campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui de la finele anului 2004, când unul dintre candidaţi, în persoana aceluiaşi Traian Băsescu, întrebat de jurnalişti – De ce îşi doreşte funcţia de Preşedinte al Statului român atâta timp cât e o funcţie în stat mai mult de reprezentare? –  domnia sa, arătând Constituţia pe care o avea în mână. a spus :„Cu această Constituţie poţi să fii cel mai important om din ţară” !! Şi a avut dreptate. Peste ani,  prin perseverenţă şi un anumit fel de atitudine faţă de colaboratori şi opozanţi, s-a dovedit a fi un Preşedinte jucător dominant, chiar autoritar. Statul a început să aibă accente de totalitarism.

5. Cum credeţi că ar fi ştiut poporul român (ăştia, mulţi şi proşti),că el alege un Parlament prea mare şi cu două camere, dacă nu îi chema Preşedintele Băsescu la referendum?

6. Cum ar fi aflat cum funcţionează instituţii ca CCR, CNSAS, ANI, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, CSM şi Parchetul general cu anexa lui – DNA, dacă nu există Traian Băsescu, care să le lase să lucreze ?

E drept că nu el a creat aceste instituţii (mai puţin ANI), în schimb a ştiut să le pună în lumina publicului, căci în România de azi am construit o societate strâmbă în care personalităţi ale acestei naţiuni nu sunt marii scriitori, marii academicieni, marii artişti,  actori, savanţi, marii inventatori, ci sunt marii procurori sau marii inspectori ANI care, la comandă, ne îngenunchează şi ne pun la colţul infamiei şi al ruşinii pe noi – cei mulţi şi proşti ! – prin tot felul de cârtiţe gata să execute orice ordin şi, de ce nu, dispuse la  orice compromis. Ele au fost infiltrate sau băgate, încet dar sigur, în toată mass-media, în parchete, în instanţele de judecată, în fruntea majorităţii instituţiilor !

7. Cum am fi ştiut, sărmanii de noi, cât de mincinoşi, trădători, perverşi şi imorali sunt politicienii noştri, dacă Traian Băsescu nu îi punea şi îndemna la tot felul de teste şi situaţii care să le scoată măştile şi să le prezinte caracterele ca atare.

8. Cum am fi ştiut noi, dacă nu ne-ar fi arătat chiar Preşedintele, că, puţin asmuţiţi unii împotriva altora, s-a ajuns la o discordie generală : copiii îşi urăsc părinţii şi sunt într-o contradicţie de abordare şi exprimare, părinţii → bunicii, elevii → profesorii, pacienţii → asistentele, asistentele → doctorii, soldaţii → subofiţerii şi ofiţerii, ofiţerii → generalii, petenţii → judecătorii, şomerii pe cei care au un loc de muncă, săracii → bogaţii şi exemplele ar putea continua.

9. Cum să sesizăm noi, românii, fără „sprijinul” domnului Traian Băsescu, că în ţara noastră nu există politicieni de orice grad şi nici categorie profesională care să nu fie transformaţi în infractori, precum profesori, medici, judecători, procurori, poliţişti, lucrători şi jandarmi, vameşi, militari de grade inferioare şi superioare, avocaţi, lucrători de penitenciare, reprezentanţi ai societăţii civile, deputaţi, senatori, secretari de stat, miniştri, chiar un fost prim-ministru, reprezentanţi ai sindicatelor şi mass-media, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, oameni de afaceri cu conicvenţe în vârfurile politicului, subofiţeri şi ofiţeri SRI şi, dacă am omis cumva o categorie profesională ori socială, ea există cu certitudine în noianul de infractori români. Aproape că nu eşti român dacă nu ai avut de-a face cu organele penale române, sau dacă  nu ai ocupat temporar un pat la închisoare.

10. Numai datorită Preşedintelui Traian Băsescu am putut să scoatem la iveală tot felul de cârtiţe, colaboratori, ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete de informaţii la nivelul judecătorilor şi al procurorilor, în presă, dar şi în toate instituţiile şi societăţile de stat.

11. Traian Băsescu a arătat românilor că o ţară se poate conduce numai de la Cotroceni dacă vrei, având în subordinea ta Serviciile de informaţii, parchetele, cu precădere DNA şi DIICOT, cu CSM, CNSAS, ANI şi un prim-ministru obedient până la slugărnicie.

12. Tot Traian Băsescu ne-a arătat cât de uşor se pot manipula senatorii şi deputaţii, ba chiar a  format majorităţi într-un Parlament ai cărui membri aleşi pe colegii s-au dovedit  şi uşor de ţinut în bănci şi puşi să voteze ori să boicoteze votul, în funcţie de interesul său de moment.

13. În cele două mandate de Preşedinte ale domniei sale, domnul Traian Băsescu ne-a arătat că serviciile secrete – SRI, SIE, STS – nu sunt şi nu au fost niciodată sub controlul Parlamentului, aşa cum prevede legea, ci subordonate şi dirijate de la Palatul Cotroceni, prin CSAT.

14. Nu puteam crede că vreodată se mai pot întoarce vremurile Dictatorului Ceauşescu, când limbajul dublu şi atitudinea duplicitară erau la ordinea zilei : una era realitatea suferinţei românilor în ţară, şi alta era imaginea României afară. Tot la fel s-a întâmplat şi în regimul Băsescu, unde în ţară era posibil orice abuz şi nereguli, în timp ce  partenerii străini cunoşteau altă realitate.

15. Fără Traian Băsescu ca Preşedinte al Statului român nu am fi ştiut niciodată că dacă te lupţi şi obţii această onorantă funcţie, vei scăpa de orice acuzaţii la adresa ta, indiferent de cât de multe infracţiuni ai comis şi câte dosare penale ai pe rol până la acel moment. Dar pentru asta trebuie neapărat să ai un procuror obedient, un slugoi, cum a fost procurorul general Daniel Morar, cu „ajutorul” căruia sigur vei fi singurul român mai presus de lege, cu imunitate totală !

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: