DREPTURILE OMULUI ŞI ADMINISTRAŢIA PENITENCIARĂ

Şi în anul 2013 în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a existat preocupare pentru continuarea reformei sistemului, proces care a cunoscut de-a lungul timpului sincope, cunoscând un ritm mai lent sau rezultate mai ample, în funcţie de condiţiile economico-financiare şi politice de moment, dar întotdeauna având în vedere  alinierea la cerinţele şi normele europene.

În anul 2013, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a asigurat derularea activităţilor, atât în aparatul central, cât şi în unităţile subordinate, acestea fiind structurate astfel : 1 penitenciar şi 6 secţii pentru femei, 4 penitenciare pentru minori şi tineri, 2 centre de reeducare pentru minori, 16 penitenciare cu regim semideschis şi deschis, 17 penitenciare cu regim închis şi maximă siguranţă, iar în 23 de unităţi există secţii speciale de arest preventiv.

SIGURANŢA ŞI REGIMUL PENITENCIAR

Evidenţa nominală şi statistică a datelor privind deţinuţii şi drepturile acestora este gestionată prin intermediul aplicaţiei Integrate PMSWeb, instrument de monitorizare complex, dezvoltat şi actualizat continuu. Demn de menţionat este faptul că în anul 2013, această aplicaţie a fost accesată de 6.100 de utilizatori interni şi de aproximativ 5.000 utilizatori din alte instituţii, respectiv, sistemul judiciar, componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Numărul total al persoanelor aflate în custodia administraţiei penitenciare, la 31 decembrie 2013, era de 33.434, în creştere comparativ cu anul precedent.

Structura efectivelor aflate în penitenciarelor la finalul anului trecut, în funcţie de situaţia juridică, se prezintăastfel:3.434 arestaţi preventiv şi condamnaţi în primă instanţă,  29.812 condamnaţi definitiv,  şi 175 minori aflaţi în centre de reeducare.

Repartizarea persoanelor private de libertate în unităţile subordonate se face după anumite criterii şi anume : condamnarea primită (arestaţi preventiv, cei aflaţi în regim semideschis, regim închis sau regim de maximă siguranţă), durata pedepsei primite, natura infracţiunilor şi pe categorii de vârstă.

În anul 2013 în unităţile de detenţie subordonate administraţiei penitenciare se aflau 196 de cetăţeni străini, cu preponderenţă cetăţeniturci,  moldoveni, italieni şi unguri. 

În ceea ce priveşte soluţiile propuse de comisiile de liberare condiţionată, din cei 19.794 de deţinuţi analizaţi, au beneficiat de liberare condiţionată 10.362 persoane.

În anul 2013 au fost puse în libertate prin întreruperea executării pedepsei 75 persoane, numărul acestora, numărul acestora înregistrând o creştere nesemnificativă comparativ cu anul precedent (73 persoane).

Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere

Au fost implementate, ca elemente de serviciu, unităţile canine specializate în depistarea telefoanelor mobile la unităţile penitenciare cu rol de coordonare regională, unităţi desemnate cu acest statut încă din anii anteriori. Aceste unităţi canine desfăşoară misiuni planificate, dar şi la solicitarea unităţilor de penitenciare din zona de coordonare regională, precum şi acţiuni comune, cu participare de forţe de la alte penitenciare şi/sau structuri de ordine publică şi siguranţă naţională.

A fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 374/2013, privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radio-comunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea ANP, în prezent efectuându-se demersuri, împreună cu celelalte instituţii implicate, pentru identificarea modalităţilor optime de realizare şi implementare a sistemelor prevăzute de lege.

În cursul anului trecut, 2.175 funcţionari publici cu statut special au fost incluşi în programe de instruire, care au vizat îmbunătăţirea managementului incidentelor, prin dezvoltarea de competenţe profesionale, de aceste cursuri beneficiind ofiţeri cu funcţie de conducere, ofiţeri cu funcţie de execuţie şi agenţi din sectoarele operativ, escorte, de intervenţie, social, medical etc.

Incidente 2013

În perioada analizată au avut loc 2evadări, 7 tentative de evadare, 7părăsiri ale locului de lucru şi 2 fugi din centre  de reeducare.

Au fost 120cazuri de descoperire a unor substanţe interzise (substanţe pulverulente, solide şi lichide), precum şi 11.100 telefoane mobile, dintre care 1.871înainte de intrarea în posesia persoanelor private de liberate.

S-a continuat, din perspectivă multidisciplinară, Studiul privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, în vederea decelării cauzelor care perturbă climatul normal de convieţuire, iniţiat în anul 2010. Concluziile studiului fundamentează formularea de recomandări pentru reducerea factorilor de risc şi conturarea unei imagini reale a fenomenului violenţei carcerale.

A fost finalizată analiza comparativă pe anii 2010-2012 şi a fost promovată Strategia de reducere a comportamentelor agresive, în vederea implementării la nivel de sistem.

Situaţia sancţiunilor aplicate persoanelor private de libertate a avut o tendinţă crescătoare comparativ cu anii precedenţi inclusiv la minorii din centrele de reeducare, fiind consemnate 56 de sancţiuni disiplinare/100 deţinuţi !

Misiuni de transferare

În cursul anului 2013 s-a înregistrat o creştere a numărului de persoane private de libertate transferate între unităţile de penitenciaere faţă de anii precedenţi, motivele de transfer constând în : prezentarea în faţa organelor judiciare, pentru executarea pedepsei de regim şi menţinerea unui echilibru între unităţi şi pentru internări/externări în penitenciarele spital.

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

În prezent, calculând capacitatea legală de deţinere, conform prevederilor Ordinului MJ nr. 433/2010 privind normele minime de cazare, în penitenciare se înregistrează un deficit de 4.055 locuri de cazare, raportat la efectivul din 31 decembrie 2013. Dar, în condiţiile în care este obligatorie asigurarea unei suprafeţe de  4 m2/deţinut, standard impus de CEDO şi CTP (Comitetul UE pentru Prevenirea Torturii), deficitul real este de 14.383 de locuri de cazare.

În acest context, s-a urmărit limitarea efectelor supraaglomerării şi dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare, în conformitate cu prevederile legale şi normele europene privind detenţia, prin :

-transformarea unor spaţii existente în locurile de deţinere, în spaţii de cazare, efectuându-se lucrări de reparaţii curente şi capitale;

-crearea de noi spaţii de cazare prin lucrări de natura investiţiilor şi/sau parteneriat public privat.

S-a monitorizat respectarea calendarului stabilit de Comisia pentru dezvoltarea şi implementarea măsurilor destinate capacităţii de cazare a sistemului peniteniar. Au fost finalizate o serie de lucrări care au vizat mărirea capacităţii  de deţinere a sistemului penitenciar şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Lucrările sunt realizate în conformitate cu standardele europene în vigoare.

Astfel, în anul 2013 au fost date în folosinţă 1.421 locuri de cazare obţinute prin amenajarea unor spaţii existente la care s-au efectuat reparaţii curente.

Acordarea drepturilor deţinuţilor

În vederea garantării respectării drepturilor deţinuţilor, a fost implementat programul cadru al şefilor de secţie, document care stă la baza programelor individualizate.

Au fost efectuate analize care vizează activitatea şefilor de secţie şi menţinerea la standardele impuse prin dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare a asigurării drepturilor deţinuţilor (informaţii, convorbiri telefonice, pachet şi vizită, consultarea documentelor de interes personal, corespondenţă şi petiţionare, asistenţă diplomatică şi căsătorie).

S-a menţinut intervalul de timp destinat acordării vizitelor, atingând maximul legal de două ore în majoritatea unităţilor de penitenciare.

De asemenea, a fost suplimentat intervalul de timp destinat efectuării convorbirilor telefonice, în cele mai multe unităţi de penitenciare ajungând la 30 de minute zilnic.

Participarea deţinuţilor la activităţi lucrative şi veniturile obţinute

În perioada supusă analizei, 7.848 persoane private de libertate au fost selecţionate şi repartizate să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti. Dintre acestea, 2.923 au fost  implicaţi în activităţi remunerate pe bază de contracte de prestări servicii.

Monitorizarea respectării drepturilor omului, conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În perioada de referinţă, au fost supuse examinării 47 de încheieri ale judecătorilor delegaţi şi 22 sentinţe penale pronunţate de instanţele de judecată, formulându-se recomandări care au vizat următoarele drepturi :

-Condiţii de cazare.

-Asigurarea unor condiţii optime de detenţie şi asistenţă medicală persoanelor cu handicap.

-Acordarea dreptului la vizită, inclusiv vizite fără dispozitiv de separare.

-Categoria bunurilor care pot fi cumpărate/primite prin sectorul vizită.

-Accesul la informaţii de interes public.

-Acordarea de vizite intime.

-Asigurarea normelor de igienă colectivă.

În anul 2013 au fost transmise Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CEDO, 58 de puncte de vedere pentru formularea apărărilor în cauzele în care România este parte.

În procesul de monitorizare a cauzelor în care statul român a fost condamnat de CEDO pentru încălcarea drepturilor deţinuţilor, s-a constatat o creştere a numărului de hotărâri pronunţate, de la 10 în anul 2012, la 32 în anul 2013. Astfel, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 221.819 euro, faţă de 119.950 euro în 2012.

În urma a 14 vizite efectuate de reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, au fost transmise administraţiei penitenciare rapoarte cu privire la cele constatate referitor la asigurarea drepturilor deţinuţilor.

ASISTENŢA MEDICALĂ

Reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are în componenţă, în afară de penitenciarele-spital, 38 de cabinete de medicină primară, 33 de cabinete de medicină dentară şi 1.291 paturi pentru spitalizare continuă.

În anul 2013 s-a continuat implementarea proiectelor cu privire la activitatea de prevenire a transmiterii bolilor infecto – contagioase prin testarea şi evaluarea medicală a deţinuţilor nou intraţi în sistemul penitenciar, Penitenciarul Bucureşti-Rahova fiind desemnat centru pilot.

Proiectele au avut drept scop depistarea precoce a virusului HIV, a incidenţelor tuberculozei  şi a hepatitelor virale B şi C, în vederea iniţierii cât mai rapide a tratamentelor pentru persoanele bolnave.

În ceea ce priveşte evaluarea stării de sănătate mentală, studiul privind comportamentele agresive în rândul deţinuţilor a reliefat faptul că, din punct de vedere medical, se impune un examen clinic amănunţit încă de la sosirea în penitenciar, cu accent pe evaluarea riscului suicidar, urmat de o monitorizare de specialitate a afecţiunilor psihiatrice, dar şi alte afecţiuni cronice depistate, aspecte prioritare pentru anul 2014.

REINTEGRAREA SOCIALĂ

În baza Ordinului MJnr. 2199/2011pentru aprobareaRegulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare, sunt garantate standardelor corespunzătoare desfăşurării activităţilor ce au ca finalitate reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.

Astfel, se asigură instruirea şcolară în cazul a 202 minori şi 2.684 deţinuţi, înscrişi la diferite cursuri şcolare şi universitare în anul de învăţământ 2013-2014.

Formarea profesională

Un număr de 35unităţi penitenciareau organizat„Bursele locale ale locurilor de muncă”, în colaborare cu agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, instituţii publice locale şi diverse alte organizaţii neguvernamentale, 1.241 deţinuţi fiind beneficiari ai întâlnirilor directe cu angajatorii pentru depunerea de CV-uri şi susţinerea de interviuri, din care 84 deţinuţi au fost înregistraţi în evidenţa angajatorilor.

 De asemenea, 1.479 au participat la cursuri de iniţiere profesională în domeniile informaticii  şi de dobândire a competenţelor lingvistice într-o limbă străină, iar 2.544 persoane condamnate, inclusiv minori, au beneficiat de cursuri de calificare profesională în 17 meserii.

Asistenţa religioasă  a fost asigurată de 33 preoţi ortodocşi angajaţi, precum şi prin voluntari în 18 culte religioase recunoscute de lege, voluntari care au acces în penitenciare în condiţii nediscriminatorii, fiind derulate 25.135 de activităţi în colaborare cu reprezentanţii acestor culte.

Activităţi recuperative

Au fost elaborate diferite programe, proiecte naţionale şi studii de specialitate, în scopul formării unei imagini realiste a fenomenului violenţei carcerale, urmărindu-se identificarea elementelor de cauzalitate, care pot duce la apariţia comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor.

Pentru diminuarea incidenţei evenimentelor negative şi creşterea calităţii vieţii în detenţie, a fost elaborată o strategie de reducere a comportamentelor agresive, dublată de extinderea şi diversificarea de programe recuperative.

De asemenea, au fost elaborate şi aplicate proiecte tematice de activitate referitoare la organizarea şi desfăşurarea perioadei de practică a studenţilor în unităţile de penitenciare, desfăşurarea unor activităţi de asistenţă moral-religioasă, consiliere şi orientare profesională, precum şi alte activităţi.

Colaborarea interinstituţională

S-a continuat promovarea, atât în plan central cât şi la nivelul unităţilor subordonate, a Proiectului Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, activitate asumată ca o responsabilitate în cadrul proiectului „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate”, de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Pentru consolidarea cadrului general de colaborare cu comunitatea, s-au desfăşurat diferite sesiuni de lucru cu colaboratori instituţionali externi, precum şi întâlniri pe plan local cu reprezentanţii instituţiilor publice, sau ai diferitelor organizaţii neguvernamentale.

PERSONALUL

Administraţia Naţională a Penitenciarelor are prevăzute 15.033 funcţii, la finele anului trecut fiind încadrate 12.421 posturi, adică 83% din efectiv.

În anul 2013, reprezentanţii birourilor resurse umane şi formare profesională, împreună cu lucrătorii din alte sectoare de activitate, au continuat promovarea, la nivelul instituţiilor de învăţământ liceal şi postliceal, precum şi prin intermediul mass-media, a ofertei educaţionale prin instituţiile de învăţământ care pregătesc personal de penitenciare.

 RELAŢIILE PUBLICE ŞI COMUNICARE

 Deschiderea sistemului penitenciar faţă de societate a constituit o prioritate asumată la nivel naţional.

Astfel, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr.336 din 4 iunie 2013, privind declasificarea sau trecerea în altă categorie ori nivel de secretizare a unor categorii de informaţii referitoare la activitatea Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate acesteia, informaţii cenzurate conform legislaţiei restrictive anterioare, aceste informaţii devenind accesibile publicului.

Priorităţi în 2014

Menţionăm câteva din priorităţile avute în vedere în perioada următoare :

-Asigurarea condiţiilor operaţionale optime implementării Legii nr-254/2013 şi a legislaţiei subsecvente.

-Regionalizarea  sistemului penitenciar.

-Îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere a deţinuţilor.

-Implementarea unui sistem managerial unitar.

-Iniţierea implementării sistemului de audiere prin videoconferinţă a deţinuţilor.

-Promovarea la nivelul societăţii a importanţei reintegrării sociale a foştilor deţinuţi.

-Asigurarea condiţiilor de detenţie la nivelul standardelor internaţionale.

-Utilizarea tehnologiilor moderne şi implementarea proiectului telemedicina.

-Revizuirea structurilor organizatorice din sistemul penitenciar pe principii moderne de management.

-Modernizarea şi extinderea cu noi module a aplicaţiei informatice PMSWeb.

-Valorificarea bazei materiale şi a capitalului uman, pentru formarea profesională continuă a personalului propriu.

 -Consolidarea cadrului organizatorico-funcţional al activi-tăţilor de prevenire a criminalităţii şi terorismului în penitenciare.

-Consolidarea cadrului legislativ care reglementează activitatea sistemului administraţiei penitenciare.

 

            Considerăm că ar fi necesar ca acei oameni care lucrează mai mult de jumătate din viaţă direct cu deţinuţii, să beneficieze de o terapie psihologică cu personal specializat, deoarece mediul în care muncesc lasă amprente, dedublarea personalităţii lor de la „gardianul de  serviciu” la „civilul de acasă” fiind extrem de solicitantă.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: