Capitolul XVIII

DISCRIMINARE RELIGIOASĂ DE JOASĂ SPEŢĂ

 

            Cu o subtilitate demnă de luat în seamă, sărbătorile pascale ale romano-catolicilor şi a reformatilor, în acest an, se pare că vor decurge într-o liniste deplină.

            Având în vedere că această sărbătoare are loc cu 5 săptămâni înaintea sărbătorilor pascale ortodoxe, creştinii romano-catolici şi reformaţi din România nu primesc nicio zi liberă cu ocazia acestori mari sărbători creştine.

Astfel constatăm că printre sărbătorile legale decretate pentru acest an nu se numără şi ziua de 1 aprilie, a doua zi de Paşte.

Oare toţi reprezentanţii autorităţilor române sunt de religie ortodoxă ?!

            Este absolut înjositor cum o liberalitate atât de importantă este neglijată într-un asemenea mod şi cum indiferenţa ne dă târcoale ! Observăm cum în România, ziua internaţională a muncii se sărbătoreşte prin nemuncă, iar o sărbătoare creştină colosală este ignorată total !

            Unde este egalitatea dintre oameni la care Constituţia României face referire ?

            Unde este legalitatea, moralitatea ?

            Ar trebui să fim cu toţii ortodocşi pentru a ne putea dedica o zi propriei noastre conştiinţe, moralei noastre, sufletelor noastre ?

            Putem auzi destul de des vorbindu-se, în mass-media şi printre toate categoriile sociale despre Paştele unguresc şi cel românesc; pentru o potrivită informare aş putea preciza că Paştele nu se manifestă pe domeniu lingvistic ci religios, creştineşte. Astfel, Brazilia are cel mai mare număr de catolici din lume, şi anume 134 de milioane de oameni sărbătoresc Paştele anul acesta pe 31 martie, dar mă îndoiesc ca vreunul dintre ei să fie ungur. Aşadar, faptul că, întâmplător sau nu, în România, majoritatea romano-catolicilor şi a celor de religie reformată vorbesc şi limba maghiară nu înseamnă că din motive de conflict interetnice, lingvistice, şi de cetăţenie aceştia sunt dezonoraţi de sărbătorirea Învierii Domnului.

            Suntem împânziţi de o răutate cruntă, ne paşte o dezumanizare de proporţii şi cu toate acestea ne îmbrâncim la infinit !

În declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ratificată de ONU, articolul al doilea prevede că: „fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta declaraţie fără nici un fel de deosebire că, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limba, RELIGIE, opinie politică sau orice alta opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alte împrejurări. În afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonomă sau supuse vreunei alte limitări de suveranitate”.

Faptul că, ne naştem din familii diferite, zone, culturi diferite nu reprezintă decât o varietate amplă de cetăţeni, credincioşi sau care încă nu şi-au regăsit credinţa, dar care sub nicio formă nu pot fi discriminaţi, mai ales de autorităţile unui stat democratic.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: