RAPORTUL OADO PE ANUL 2013 – S.R.I. ŞI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI

Serviciului Român de Informaţii este, potrivit art.1 şi 2 din Legea nr. 14/1992, coroborate cu dispoziţiile art.6 şi 8 din Legea nr. 51/1991, serviciul organizat de stat, specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare.
În conformitate cu acest statut şi în baza prevederilor legale menţionate mai sus, Serviciul organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificcarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.
Legislaţia privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii în domeniul de referinţă asigură cadrul respectării drepturilor fundamentale ale omului în activitatea specifică.
Astfel, art.5 din Legea nr. 51/1991, statuează faptul că siguranţa naţională se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului, la care este parte.
Valorile apărate de conceptul de siguranţă naţională a României (definit de art.1 din Legea nr.51/1991) sunt reprezentate de starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratioce statornicite prin Constituţie.
În acelaşi timp, art.3 lit.f) din lege, prevede drept “ameninţări la adresa siguranţei naţionale acţiunile care … aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”.
Prin urmare, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului are statuată legal o dublă valenţă : de principiu guvernator şi de obiect al activităţii specifice.
Totodată, în lumina prevederilor constituţionale, potrivit cărora „dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, este de precizat că Legea nr.51/1991 statuează o serie de interdicţii şi regimul sancţionator adecvat nerespectării principiului enunţat.
Astfel, activităţile pentru cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituţie sau legi.
Nicio persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domeniul sau proprietăţile sale ori în corespondenţă sau comunicaţii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale (art.4).
Mijloacele de obţinere a informaţiilor necesare siguranţei naţionale nu trebuie să lezeze, în niciun fel, drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor, ori să îi supună la îngrădiri ilegale.
Orice persoană este protejată prin lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri.
Cei vinovaţi de iniţierea, transmiterea ori executarea unor asemenea măsuri fără temei legal, precum şi de aplicarea abuzivă a măsurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, răspunde civil, administrativ sau penal, după caz.
Dincolo de fundamentarea expresă a principiilor, cadrul legal în materie a statuat şi mecanismele de protecţie juridică şi instituţională a persoanei, astfel că cetăţeanul care se consideră lezat în drepturile sau libertăţile sale prin folosirea mijloacelor de obţinere a informaţiilor, poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru apărarea şi asigurarea ordinii publice ale celor două camere ale Parlamentului.
Totodată, precizăm că, potrivit art.1 din Legea nr.14/1992, activitatea Serviciului Român de Informaţii este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin intermediul unei comisii dedicate. Pe acest fond, menţionîm că în respectarea obligaţiilor ce îi revin potrivit legii, Serviciul Român de Informaţii, prin directorul său, prezintă Parlamentului un raport anual de activitate.
În concluzie, se constată că Serviciul Român de Informaţii acordă o grijă deosebită respectării legalităţii acţiunile pe care le desfăşoară, secondate de permanenta preocupare pentru interesele de securitate ale tuturor cetăţenilor, inclusiv din perspectiva respectării şi exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: